x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Olt - Grau si ciment pentru sinistrati

0
Autor: Irina Munteanu 20 Aug 2005 - 00:00
Olt - Grau si ciment pentru sinistrati


La Crampoia, Olt, sinistratii primeau cate doua galeti de grau de persoana. Marea problema a satenilor ramane insa cea a materialelor de constructii. In Serbanesti, oamenii au primit cate zece saci de ciment. Ilie Ciobanu, primarul din Crampoia, si-a "cumparat" linistea impartind doar cate doi saci de ciment de gospodarie.

""Daca vin iar ploile, de ce sa varuim acum?""


In Serbanesti, Olt, apa a venit pe 2 iulie, intr-o sambata seara, pe la zece, si asa s-au dus pe apa sambetei gainile si ratele, rosiile din gradina si uleiul din pivnita, hainele si actele oamenilor. Potopul a scos la iveala bolile satenilor, fragilitatea caselor de paianta, saracia, dar si neputinta autoritatilor de a-i ajuta pe sateni.

Acum, la o luna si jumatate dupa ce apele s-au revarsat, florile s-au inaltat de la pamant. Prin curti miroase a mana Maicii Domnului si-a trandafiri. Pe camp se zareste paraul Dorofei, acum un inofensiv fir de apa, dar care in iulie a umplut satul cu atat de multa apa cum nici batranii de 80 de ani n-au mai vazut. Daca zidurile caselor n-ar arata nivelul pana unde a ajuns apa, mergand pe soseaua principala, n-ai putea crede ca aici oamenii s-au urcat in pod cu catel si purcel, fugind de furia ploii. Intrand in case, vazand mormanele de haine pe paturi, lemnele umflate si scorojite in care s-au transformat mobilele, peretii fisurati, pe care-au ramas icoanele si pozele de la nunti, gropile de cativa metri care s-au deschis direct din bucatarie, acolo unde era inainte pivnita, poti sa simti mai bine necazul ce s-a abatut asupra a 275 de case din cele 1.200 cate sunt in Serbanesti.

CASE DE PAIANTA. Clementina Florea a primit zece saci de ciment de la primarie si schimba, perete dupa perete, pamantul cu cimentul. I-au mai dat niste grau, conserve, cloramina sa puna in fantana. Si un carucior pentru barbatul ei paralizat. Doar pe el a apucat in seara aceea de sambata sa-l ia in brate si sa-l duca sus pe deal, unde n-ajungea apa. I-au murit "45 de pui si 10 gaini", iar in gradina, asa ca la toti cei inundati, n-a mai ramas nici o rosie, nici un ardei, nimic. Satenii, majoritatea traind din pensii ce nu depasesc 2 milioane de lei vechi, s-au vazut obligati sa plateasca 25.000 sau 30.000 lei pe kilogramul de rosii in loc de 10.000 lei, cat era inainte de inundatii.

Ecaterina Trancan, vecina Clementinei, ne priveste cu singurul ochi sanatos, se sprijina in baston si cu pasi marunti si repezi ne duce si la ea, sa vedeam ce-a ramas din munca "bietului tata". E handicapata si, primeste lunar ia o pensie de 400.000 lei, la care se adauga pensia de la CAP, de 1.400.000 lei. Ea n-a primit nici "timent", nici lemne, doar alimente, o patura si o pereche de cizme, poate pentru viitoare inundatii. "Ai Sfatului au zis ca dau mai intai la cei cu copii". Dar cel mai tare o supara ca doctorita n-a vrut sa-i faca si ei vaccin, pentru ca are "66 de ani".

STRES POSTTRAUMATIC. E-adevarat, doctorita n-a vaccinat-o. A primit de la Sanepid prea putine doze de vaccinuri antitifoidic, antitetanic si antihepatita A. Unii sateni n-au fost bagati in seama, dupa altii a trebuit sa alerge. "Bine ca sunt iute de picior, am facut inconjurul satului de trei ori, ca se temeau de injectie. Pe unii i-am prins la targ si i-am intepat chiar acolo", spune medicul Verginia Stolojan, care are o singura retinere: "Sa nu ma-ntrebati de sistemul sanitar". In rest, povesteste cu umor cum farmaciile, imediat dupa inundatii, au vandut in cantitati industriale pastile de stomac: "Daca va vine sa credeti, n-am avut nici macar o tulburare gastrica". O mira si cardiacii pe care-i avea pe lista. "S-au motorizat toti, au ridicat animalele in pod si n-a patit nici unul nimic." Imediat dupa ce apa s-a retras au fost cateva cazuri de insolatii, pentru ca oamenii n-au avut unde sa se adaposteasca. Mai sunt cativa sateni care sufera de stres: nu reusesc sa doarma noaptea, iar cativa copii tremura inca de spaima ploilor. Pe usa dispensarului, un anunt avertizeaza ca apa nu e potabila. Oamenii si-au tratat fantanile cu cloramina, dar multi se tem inca sa bea apa care miroase a "mazga" si merg pana in capul satului, la o fantana aflata pe deal.

LICITATIE DE NECAZURI. "Lumea-i facuta numai sa fure!", ne spune o femeie si ne trage de mana sa vedem si casa ei. "Veniti la mine, ca la mine-i mai rau decat la ea!", isi liciteaza o alta sateanca necazul, amintind si de baiatul ei handicapat. Cand le intrebam cum le cheama, raspund sfioase, cu numele barbatilor lor: "Trancan Ion", "Rotaru Mircea", si dupa insistente isi spun numele lor, de femei aflate sub protectia sotilor. Intram la Mircea (Victoria) Rotaru. In bucatarie, capace de diferite marimi si culori pe un perete. Oalele au fost toate stricate de ape. In camera de zi, un pat, un dulap si o rochie de mireasa neatinsa nici de ape, nici de mucegai, pe un umeras atarnat de tavan. Nunta a fost pe "11 iulie 2000", de-atunci s-au si despartit si fiica Victoriei a ramas sa-si creasca singura copilul. Are 30 ani, zice ca n-are unde sa munceasca, dar aflam de la primar ca la atelierul de croitorie numai cine n-a vrut n-a fost angajat. Familiei Rotaru, apa i-a luat 20 de stupi dintr-o suta, 15 porci, 65 de rate, o tona de orz. A primit drept ajutor o masina de spalat automata, desi in Serbanesti nu este apa curenta. "Asa s-a nimerit", zice primarul Titi Peligrad.

Victoria spune ca n-are bani si de aceea nu a trecut la repararea casei. Putini dintre sateni s-au apucat de refacut peretii. Ceilalti se plang ca sunt batrani si bolnavi sau invoca pericolul ce planeaza inca asupra satului: "Daca vin iar inundatiile, ce rost are sa varuim acum?". Copiii care muncesc la oras au venit sa-si vada mamele si tatii, dar n-au putut sa stea si sa-i ajute. Au si ei necazurile lor; in plus, din salariile mici nu pot reconstrui casele parintesti.

ACTE LUATE DE APE. Apele i-au luat Elenei actele si s-a trezit fara buletin si fara certificat de nastere. "La cei care nu mai au nici certificatele de nastere, se percepe o taxa de 500.000 lei pentru eliberarea actelor. Noi incercam sa obtinem o derogare pentru sinistrati. Cei fara acte trebuie sa ni se adreseze noua", explica primarul Titi Peligrad.

Zvonurile si acuzatiile reciproce n-au mai contenit dupa impartirea ajutoarelor. Oamenii mai instariti nu-s si mai intelepti. Nu numai ca nu s-au gandit sa-si faca asigurari de bunuri (nimeni n-are in sat o astfel de asigurare), dar nu-i inteleg pe consatenii lor mai saraci. O femeie ma intreaba, aratandu-mi casa ei mare, de ciment, frumos varuita: "Oare eu nu meritam sa primesc ajutor de la Primarie?". I-e greu sa accepte ca, alaturi, oamenii care se adapostesc intr-o maghernita cu copiii au mai multa nevoie decat ea de cei zece saci de ciment.

PLOILE AU CURATAT CATALOAGELE. Apele au patruns si la scoala si la gradinita, au sters notele din cataloage, au stricat jucariile si au distrus bancile si materialele didactice. Dar elevii chiulangii n-au motive de bucurie. Cataloagele au fost puse la uscat si notele au fost recuperate; cu ajutorul unor sponsori se vor cumpara banci noi, iar echipele de constructori muncesc la refacerea zidurilor si a podelelor. La 15 septembrie, scoala va fi gata, igienizata si dotata cu termopane. Profesorul Stefan Ilie face un apel catre scolile care au material didactic in plus, de a ajuta scoala din Serbanesti.

SPERANTE. Pe serbanesteni i-au ajutat localitatile invecinate, neafectate de inundatii; au venit conserve si haine si de departe, de la Timisoara si de la Satu Mare. Unii sateni au refuzat vechiturile altora, dar multi s-au bucurat ca n-au ramas doar cu camasa de pe ei. Si-au coborat calul si porcul din pod si, de bine de rau, au revenit la viata dinainte. Pe la mai toate casele piuie, alinand inimile batranelor greu incercate de inundatii, puisori de gaina proaspat iesiti din gaoace.

Marea problema ramane cea a materialele de constructii. In Serbanesti, primarul a ales sa dea la mai putine case cate zece saci de ciment, pentru ca oamenii sa inteleaga ceva din materialele de constructii. Mai temator de rascoala, Ilie Ciobanu, primarul din Crampoia, comuna vecina, si-a "cumparat" linistea impartind cate doi saci de ciment la fiecare gospodarie. Cate doi saci din care nimeni n-a inteles nimic. In opinia primarului Ciobanu, satenii trebuie sa aiba rabdare si sa adauge la cei doi saci, pastrati cu grija prin locurile ferite de apa, alti doi saci, si alti doi, atunci cand o fi sa mai vina cate-un camion cu ciment. Poate, dupa licitatia publica de luni, 22 august, organizata de Guvern pentru achizitionarea de materiale de constructii destinate sinistratilor, la Serbanesti si Crampoia vor mai ajunge si alti saci de ciment. Oamenii spera ca in curand vor avea o casa noua si rezistenta, asa cum nu ar fi reusit prin forte proprii s-o faca vreodata.

AJUTOARE
Imediat dupa ce apele s-au retras, trei comisii de la Primarie au trecut la evaluarea pagubelor din gospodarii si, in functie de acestea, la impartirea ajutoarelor: 10 tone de faina de grau, 3 tone de tarate, 5 tone de haine, 400 de saci de ciment, paturi, saltele Relaxa, cizme. Directia Muncii a facut propriile anchete sociale si, in urma lor, 67 de familii au primit cate 8 milioane de lei. Nemultumitii s-au adresat Prefecturii. "Am primit plangeri scrise de la aproximativ 40 de persoane care au reclamat impartirea incorecta a alimentelor si hainelor. Comisia noastra, aflata pe teren, urmeaza sa ancheteze aceste cazuri", ne-a declarat Adrian Pop, directorul de cabinet al prefectului de Olt.

PAGUBE
In Serbanesti au fost afectate 275 de case, din care 102 distruse aproape in totalitate. Apele au invadat si 534 de hectare de grau, 130 de porumb, 19 de vita-de-vie si 12 de legume. "Daca anul trecut am avut productie mare de grau - 5.500 kg la hectar, anul asta nu cred ca vom scoate mai mult de 2.500 kg", spune primarul. Oamenii au fost ajutati sa depaseasca primele saptamani de dupa inundatii, dar cauza care a dus la acestea nu a fost inlaturata. Pentru decolmatarea canalelor, Primaria ar avea nevoie de 10,8 miliarde de lei vechi, in timp ce venitul ei anual nu depaseste 1 miliard de lei vechi.

Certuri la Crampoia

PAINE. Sinistratii din comuna Crampoia au primit cate doua galeti de grau de fiecare
La Crampoia, comuna de langa Serbanesti, in fata Primariei tocmai se impartea graul sosit in ajutorarea sinistratilor, cate doua galeti de persoana. Gardianul statea in varful gramezii de saci si-i striga pe sateni de pe o lista. Cateva femei erau cat pe ce sa-si piarda randul la grau, dornice sa-mi arate bluzele inflorate primite dupa inundatii si sa-mi povesteasca despre zilele in care apa le-a luat "si frunzele, de n-a mai ramas nimic prin gradini". Aici, oamenii sunt foarte porniti impotriva Primariei. Spun despre consilieri ca i-au luat in ras atunci cand au cerut mai multe ajutoare: "Nu mai beti atata suc, ca faceti diabet! Nu mai beti atata apa, ca faceti broaste-n burta!". Crampoienii se suspecteaza si unul pe altul, povestind ca ar fi unii care si-au "ajutat" casa doar putin atinsa de ape sa se darame de-a binelea.

Pe ulite, pe la toate portile sunt gramezi de nisip cumparat, cu ajutorul Primariei, la jumatate de pret, cu 700.000 lei raba. Aici, din 1.200 de locuinte au fost afectate 163, din care 16 au cazut cu totul. "Si dispensarul veterinar a avut de suferit si incercam sa-l mutam in fosta brutarie. Am propus sa le acordam locuri de case intr-o zona mai inalta celor ramasi fara locuinta, dar batranii nu prea vor sa se mute. Cine se va grabi va avea casa gata in toamna. Oamenii seriosi si-au cheltuit banii pe boltari; ceilalti i-au dat pe casetofoane si sprituri", zice primarul Ilie Ciobanu, avand gri-ja sa inchida usa la sala un-de stam de vorba, departe de urechile satenilor din biroul sau.
Citeşte mai multe despre:   special,   s-au,   grău,   primit,   oamenii,   n-au,   inundatii,   ciment,   saci

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...
Serviciul de email marketing furnizat de