Olt - Grau si ciment pentru sinistrati

La Crampoia, Olt, sinistratii primeau cate doua galeti de grau de persoana. Marea problema a satenilor ramane insa cea a materialelor de constructii. In Serbanesti, oamenii au primit cate zece saci de ciment. Ilie Ciobanu, primarul din Crampoia, si-a "cumparat" linistea impartind doar cate doi saci de ciment de gospodarie.

""Daca vin iar ploile, de ce sa varuim acum?""

In Serbanesti, Olt, apa a venit pe 2 iulie, intr-o sambata seara, pe la zece, si asa s-au dus pe apa sambetei gainile si ratele, rosiile din gradina si uleiul din pivnita, hainele si actele oamenilor. Potopul a scos la iveala bolile satenilor, fragilitatea caselor de paianta, saracia, dar si neputinta autoritatilor de a-i ajuta pe sateni.

Acum, la o luna si jumatate dupa ce apele s-au revarsat, florile s-au inaltat de la pamant. Prin curti miroase a mana Maicii Domnului si-a trandafiri. Pe camp se zareste paraul Dorofei, acum un inofensiv fir de apa, dar care in iulie a umplut satul cu atat de multa apa cum nici batranii de 80 de ani n-au mai vazut. Daca zidurile caselor n-ar arata nivelul pana unde a ajuns apa, mergand pe soseaua principala, n-ai putea crede ca aici oamenii s-au urcat in pod cu catel si purcel, fugind de furia ploii. Intrand in case, vazand mormanele de haine pe paturi, lemnele umflate si scorojite in care s-au transformat mobilele, peretii fisurati, pe care-au ramas icoanele si pozele de la nunti, gropile de cativa metri care s-au deschis direct din bucatarie, acolo unde era inainte pivnita, poti sa simti mai bine necazul ce s-a abatut asupra a 275 de case din cele 1.200 cate sunt in Serbanesti.

CASE DE PAIANTA. Clementina Florea a primit zece saci de ciment de la primarie si schimba, perete dupa perete, pamantul cu cimentul. I-au mai dat niste grau, conserve, cloramina sa puna in fantana. Si un carucior pentru barbatul ei paralizat. Doar pe el a apucat in seara aceea de sambata sa-l ia in brate si sa-l duca sus pe deal, unde n-ajungea apa. I-au murit "45 de pui si 10 gaini", iar in gradina, asa ca la toti cei inundati, n-a mai ramas nici o rosie, nici un ardei, nimic. Satenii, majoritatea traind din pensii ce nu depasesc 2 milioane de lei vechi, s-au vazut obligati sa plateasca 25.000 sau 30.000 lei pe kilogramul de rosii in loc de 10.000 lei, cat era inainte de inundatii.

Ecaterina Trancan, vecina Clementinei, ne priveste cu singurul ochi sanatos, se sprijina in baston si cu pasi marunti si repezi ne duce si la ea, sa vedeam ce-a ramas din munca "bietului tata". E handicapata si, primeste lunar ia o pensie de 400.000 lei, la care se adauga pensia de la CAP, de 1.400.000 lei. Ea n-a primit nici "timent", nici lemne, doar alimente, o patura si o pereche de cizme, poate pentru viitoare inundatii. "Ai Sfatului au zis ca dau mai intai la cei cu copii". Dar cel mai tare o supara ca doctorita n-a vrut sa-i faca si ei vaccin, pentru ca are "66 de ani".

STRES POSTTRAUMATIC. E-adevarat, doctorita n-a vaccinat-o. A primit de la Sanepid prea putine doze de vaccinuri antitifoidic, antitetanic si antihepatita A. Unii sateni n-au fost bagati in seama, dupa altii a trebuit sa alerge. "Bine ca sunt iute de picior, am facut inconjurul satului de trei ori, ca se temeau de injectie. Pe unii i-am prins la targ si i-am intepat chiar acolo", spune medicul Verginia Stolojan, care are o singura retinere: "Sa nu ma-ntrebati de sistemul sanitar". In rest, povesteste cu umor cum farmaciile, imediat dupa inundatii, au vandut in cantitati industriale pastile de stomac: "Daca va vine sa credeti, n-am avut nici macar o tulburare gastrica". O mira si cardiacii pe care-i avea pe lista. "S-au motorizat toti, au ridicat animalele in pod si n-a patit nici unul nimic." Imediat dupa ce apa s-a retras au fost cateva cazuri de insolatii, pentru ca oamenii n-au avut unde sa se adaposteasca. Mai sunt cativa sateni care sufera de stres: nu reusesc sa doarma noaptea, iar cativa copii tremura inca de spaima ploilor. Pe usa dispensarului, un anunt avertizeaza ca apa nu e potabila. Oamenii si-au tratat fantanile cu cloramina, dar multi se tem inca sa bea apa care miroase a "mazga" si merg pana in capul satului, la o fantana aflata pe deal.

LICITATIE DE NECAZURI. "Lumea-i facuta numai sa fure!", ne spune o femeie si ne trage de mana sa vedem si casa ei. "Veniti la mine, ca la mine-i mai rau decat la ea!", isi liciteaza o alta sateanca necazul, amintind si de baiatul ei handicapat. Cand le intrebam cum le cheama, raspund sfioase, cu numele barbatilor lor: "Trancan Ion", "Rotaru Mircea", si dupa insistente isi spun numele lor, de femei aflate sub protectia sotilor. Intram la Mircea (Victoria) Rotaru. In bucatarie, capace de diferite marimi si culori pe un perete. Oalele au fost toate stricate de ape. In camera de zi, un pat, un dulap si o rochie de mireasa neatinsa nici de ape, nici de mucegai, pe un umeras atarnat de tavan. Nunta a fost pe "11 iulie 2000", de-atunci s-au si despartit si fiica Victoriei a ramas sa-si creasca singura copilul. Are 30 ani, zice ca n-are unde sa munceasca, dar aflam de la primar ca la atelierul de croitorie numai cine n-a vrut n-a fost angajat. Familiei Rotaru, apa i-a luat 20 de stupi dintr-o suta, 15 porci, 65 de rate, o tona de orz. A primit drept ajutor o masina de spalat automata, desi in Serbanesti nu este apa curenta. "Asa s-a nimerit", zice primarul Titi Peligrad.

Victoria spune ca n-are bani si de aceea nu a trecut la repararea casei. Putini dintre sateni s-au apucat de refacut peretii. Ceilalti se plang ca sunt batrani si bolnavi sau invoca pericolul ce planeaza inca asupra satului: "Daca vin iar inundatiile, ce rost are sa varuim acum?". Copiii care muncesc la oras au venit sa-si vada mamele si tatii, dar n-au putut sa stea si sa-i ajute. Au si ei necazurile lor; in plus, din salariile mici nu pot reconstrui casele parintesti.

ACTE LUATE DE APE. Apele i-au luat Elenei actele si s-a trezit fara buletin si fara certificat de nastere. "La cei care nu mai au nici certificatele de nastere, se percepe o taxa de 500.000 lei pentru eliberarea actelor. Noi incercam sa obtinem o derogare pentru sinistrati. Cei fara acte trebuie sa ni se adreseze noua", explica primarul Titi Peligrad.

Zvonurile si acuzatiile reciproce n-au mai contenit dupa impartirea ajutoarelor. Oamenii mai instariti nu-s si mai intelepti. Nu numai ca nu s-au gandit sa-si faca asigurari de bunuri (nimeni n-are in sat o astfel de asigurare), dar nu-i inteleg pe consatenii lor mai saraci. O femeie ma intreaba, aratandu-mi casa ei mare, de ciment, frumos varuita: "Oare eu nu meritam sa primesc ajutor de la Primarie?". I-e greu sa accepte ca, alaturi, oamenii care se adapostesc intr-o maghernita cu copiii au mai multa nevoie decat ea de cei zece saci de ciment.

PLOILE AU CURATAT CATALOAGELE. Apele au patruns si la scoala si la gradinita, au sters notele din cataloage, au stricat jucariile si au distrus bancile si materialele didactice. Dar elevii chiulangii n-au motive de bucurie. Cataloagele au fost puse la uscat si notele au fost recuperate; cu ajutorul unor sponsori se vor cumpara banci noi, iar echipele de constructori muncesc la refacerea zidurilor si a podelelor. La 15 septembrie, scoala va fi gata, igienizata si dotata cu termopane. Profesorul Stefan Ilie face un apel catre scolile care au material didactic in plus, de a ajuta scoala din Serbanesti.

SPERANTE. Pe serbanesteni i-au ajutat localitatile invecinate, neafectate de inundatii; au venit conserve si haine si de departe, de la Timisoara si de la Satu Mare. Unii sateni au refuzat vechiturile altora, dar multi s-au bucurat ca n-au ramas doar cu camasa de pe ei. Si-au coborat calul si porcul din pod si, de bine de rau, au revenit la viata dinainte. Pe la mai toate casele piuie, alinand inimile batranelor greu incercate de inundatii, puisori de gaina proaspat iesiti din gaoace.

Marea problema ramane cea a materialele de constructii. In Serbanesti, primarul a ales sa dea la mai putine case cate zece saci de ciment, pentru ca oamenii sa inteleaga ceva din materialele de constructii. Mai temator de rascoala, Ilie Ciobanu, primarul din Crampoia, comuna vecina, si-a "cumparat" linistea impartind cate doi saci de ciment la fiecare gospodarie. Cate doi saci din care nimeni n-a inteles nimic. In opinia primarului Ciobanu, satenii trebuie sa aiba rabdare si sa adauge la cei doi saci, pastrati cu grija prin locurile ferite de apa, alti doi saci, si alti doi, atunci cand o fi sa mai vina cate-un camion cu ciment. Poate, dupa licitatia publica de luni, 22 august, organizata de Guvern pentru achizitionarea de materiale de constructii destinate sinistratilor, la Serbanesti si Crampoia vor mai ajunge si alti saci de ciment. Oamenii spera ca in curand vor avea o casa noua si rezistenta, asa cum nu ar fi reusit prin forte proprii s-o faca vreodata.

AJUTOARE

Imediat dupa ce apele s-au retras, trei comisii de la Primarie au trecut la evaluarea pagubelor din gospodarii si, in functie de acestea, la impartirea ajutoarelor: 10 tone de faina de grau, 3 tone de tarate, 5 tone de haine, 400 de saci de ciment, paturi, saltele Relaxa, cizme. Directia Muncii a facut propriile anchete sociale si, in urma lor, 67 de familii au primit cate 8 milioane de lei. Nemultumitii s-au adresat Prefecturii. "Am primit plangeri scrise de la aproximativ 40 de persoane care au reclamat impartirea incorecta a alimentelor si hainelor. Comisia noastra, aflata pe teren, urmeaza sa ancheteze aceste cazuri", ne-a declarat Adrian Pop, directorul de cabinet al prefectului de Olt.

PAGUBE

In Serbanesti au fost afectate 275 de case, din care 102 distruse aproape in totalitate. Apele au invadat si 534 de hectare de grau, 130 de porumb, 19 de vita-de-vie si 12 de legume. "Daca anul trecut am avut productie mare de grau - 5.500 kg la hectar, anul asta nu cred ca vom scoate mai mult de 2.500 kg", spune primarul. Oamenii au fost ajutati sa depaseasca primele saptamani de dupa inundatii, dar cauza care a dus la acestea nu a fost inlaturata. Pentru decolmatarea canalelor, Primaria ar avea nevoie de 10,8 miliarde de lei vechi, in timp ce venitul ei anual nu depaseste 1 miliard de lei vechi.

Certuri la Crampoia

PAINE. Sinistratii din comuna Crampoia au primit cate doua galeti de grau de fiecare

La Crampoia, comuna de langa Serbanesti, in fata Primariei tocmai se impartea graul sosit in ajutorarea sinistratilor, cate doua galeti de persoana. Gardianul statea in varful gramezii de saci si-i striga pe sateni de pe o lista. Cateva femei erau cat pe ce sa-si piarda randul la grau, dornice sa-mi arate bluzele inflorate primite dupa inundatii si sa-mi povesteasca despre zilele in care apa le-a luat "si frunzele, de n-a mai ramas nimic prin gradini". Aici, oamenii sunt foarte porniti impotriva Primariei. Spun despre consilieri ca i-au luat in ras atunci cand au cerut mai multe ajutoare: "Nu mai beti atata suc, ca faceti diabet! Nu mai beti atata apa, ca faceti broaste-n burta!". Crampoienii se suspecteaza si unul pe altul, povestind ca ar fi unii care si-au "ajutat" casa doar putin atinsa de ape sa se darame de-a binelea.

Pe ulite, pe la toate portile sunt gramezi de nisip cumparat, cu ajutorul Primariei, la jumatate de pret, cu 700.000 lei raba. Aici, din 1.200 de locuinte au fost afectate 163, din care 16 au cazut cu totul. "Si dispensarul veterinar a avut de suferit si incercam sa-l mutam in fosta brutarie. Am propus sa le acordam locuri de case intr-o zona mai inalta celor ramasi fara locuinta, dar batranii nu prea vor sa se mute. Cine se va grabi va avea casa gata in toamna. Oamenii seriosi si-au cheltuit banii pe boltari; ceilalti i-au dat pe casetofoane si sprituri", zice primarul Ilie Ciobanu, avand gri-ja sa inchida usa la sala un-de stam de vorba, departe de urechile satenilor din biroul sau.