Deputaţi, senatori, miniştri, directori, afacerişti, burtoşi, chelioşi, scuzi, înalţi, blonzi, bruneţi, pedelişti, liberali... Toţi au ceva în comun. Ochii li se umezesc, inima le tresaltă, limba li se umple de miere, şalele le trosnesc în plecăciune, buzele le freamătă să sărute cât mai repede mânuşiţa Duduii.
Elena Udrea le stârneşte tuturor fiori de voluptate slugarnică, pentru că îi face să simtă sub mânuţa îmbrăcată în catifea şi unsă cu uleiuri scumpe braţul de fier al stăpânului de la Cotroceni.
Episodul 1. Ultima descindere a Elenei Udrea în plenul Camerei Deputaţilor, cu ocazia votării înfiinţării comisiei care ar trebui să-i scotocească prin cearceafurile ministeriale, s-a transformat într-un ritual al captării bunăvoinţei celei la al cărei singur semn se pot călca legi în picioare, se pot schimba documente ministeriale, se pot pierde funcţii sau se pot arde etapele măririi personale. Trecerea pe holurile Parlamentului a Elenei Udrea a stârnit temenelele celor copleşiţi de greutatea personalităţii Duduii.
În sala de şedinţă, apariţia ministresei, care lasă în urma sa nu numai dâre de parfum rar, dar şi ecourile porţilor de la Cotroceni închizându-se uşurel sau cu zgomot (după toanele şi dispoziţia stăpânului), a provocat un val de migraţie a deputaţilor. Au sărit care mai de care din băncile lor şi s-au adunat ca fluturii la lampă, atraşi de strălucire (sau de înşelătorul sclipici), pentru a-şi prezenta onorurile. Gelu Vişan şi Alin Popoviciu, deputaţi PD-L, celebri bătători ai apei în piua televiziunilor de ştiri, unde sunt trimişi să apere la ore fără audienţă onoarea partidului, au flancat-o permanent pe Udrea.
Pe lângă ei s-au mai adunat viceliderul grupului PD-L din Camera Deputaţilor, Mihail Boldea, şi semenii săi întru parvenire politică: Petru Călian, Ioan Botiş, Adrian Gurzău, Iustin Cionca... anonimi reprezentanţi ai neamului, a căror înşiruire de nume nu spune oricum nimic. Generalul Eugen Bădălan, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei, acum deputat PD-L, s-a ridicat ca la alarmă din banca lui, văzând că locurile în faţă la spectacolul Duduii se ocupă rapid. Rătăcită prin mulţimea bâzâitoare, fosta ministreasă Monica Iacob Ridzi, ale cărei farmece n-au funcţionat la fel, privea cu invidie. Şi avea de ce.
Atenţia şi privirile de care s-a bucurat Elena Udrea în Parlament nu le-au fost oferite nici măcar unor preşedinţi, premieri sau oficiali UE care au trecut pragul Legislativului român, precum Sarkozy, Lech Walesa sau Emanuel Durao Barroso.
Episodul 2. Nefericitul Theodor Stolojan, cel care nu nimereşte niciodată partitura corectă, a comis impudenţa de a o critica pe ministreasă pentru că ar cheltui pe bancheturi aiuritoare sume considerabile, în timp ce restul guvernului ar fi constrâns să roadă o coajă de pâine pe colţul mesei bugetare. "Greşeala" lui Stolojan a fost scump plătită de partid. Partitura corectă le-a fost băgată tuturor în faţă, "infama" discuţie dintre membrii Comisiei de anchetă a fost lansată pe piaţă şi activul de partid a fost trimis să recite "Apărarea Elenei Udrea". Roberta Anastase, care a cerut imediat suspendarea comisiei, a reacţionat cum ne aşteptam.
A uimit însă Adriean Videanu, căruia i s-a evaporat simţul ridicolului când a declamat de la tribuna partidului că anchetarea Elenei Udrea seamănă cu metodele Securităţii din anii '50. De la înălţimea finanţisto-economică s-a prăvălit însă în praful politicii, traspirat, mototolit şi încurcat, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, încercând să explice când au fost cheltuielile Duduii legale şi când actele ministerului neclare. Asta după ce Duduia însăşi s-a enervat că subalternii lui Pogea nu ştiu să scrie negru pe alb că ea nu are nici o problemă cu legea. "Explicaţi documentul!", a ordonat Udrea. Şi Pogea a explicat.
Episodul 3. Următoarea venire în Parlament a Duduii, în faţa comisiei de anchetă, a avut un alt registru. Rochiţa roz a dispărut, zâmbetul mieros s-a transformat în rictus plin de fiere, iar tonul voit amuzat a devenit ordin de moşiereasă parvenită. "Am venit să vă privesc în ochi şi să vă recuz", a rostogolit Elena Udrea cuvintele, făcându-le să se împiedice în uşoara pelticeală de care suferă. Ludovic Orban n-a putut să facă faţă avalanşei, lui Nicu Bănicioiu i-a trecut prin faţă copilăria marcată de Elena Ceauşescu, Aura Vasile a rămas fără cuvinte, dar Udrea tot a reuşit să facă o victimă.
Din rândurile anchetatorilor, Claudiu Ţaga, liberal, tocmai îi oferise trandafiri. Îşi pregătise din timp sublimul gest, ţinuse buchetul sub masă, iar dacă Duduia nu şi-ar fi arătat preţioasa-i persoană, i-ar fi dus florile nevestei. Elena Udrea şi-a recuzat completul, a luat florile şi a plecat. "Domnule secretar de stat, chemaţi liftul!", i-a ordonat ea lui Sorin Munteanu, secretar de stat din MT, fost comisioner la hotelul Aro Braşov. Putea să i-o ceară oricui, oricum se află mereu cineva prin preajmă dornic să cheme liftul, să aranjeze covorul, să lustruiască bombeul. În speranţa că doar-doar, pentru el, porţile de la Cotroceni se vor deschide uşor şi nu i se vor trânti cu zgomot peste degete.
Citește pe Antena3.ro