Durerile lombare, fracturile osoase, pierderea auzului şi a vederii, precum şi accidentul vascular cerebral şi demenţa se regăsesc pe lista celor mai frecvente boli care necesită recuperare medicală în Europa. În România, circa 9,3 milioane de oameni trăiesc cu cel puțin o condiție medicală ce ar necesita servicii de reabilitare.
Biroul Regional al OMS pentru Europa a publicat, marți, un nou raport bazat pe un studiu global privind povara bolilor, leziunilor și factorilor de risc la nivelul anului 2019, iar datele sunt îngrijorătoare. Potrivit reprezentanților OMS, nu mai puțin de 394 de milioane de oameni din această regiune trăiesc cu o afecțiune care necesită îngrijiri de reabilitare, iar cei mai mulți dintre ei nu primesc îngrijirea de care au nevoie. Specialiștii OMS estimează că asta înseamnă, în total, circa 49 de milioane de ani de viață sănătoasă pierduți, din cauza unei stări de sănătate care necesită reabilitare.
Îmbătrânirea populației și explozie de boli cronice
Pe de o parte, îmbătrânirea rapidă a populației europene și o creștere semnificativă a numărului de persoane care trăiesc cu afecțiuni cronice, iar pe de altă parte, lipsa unor programe de conștientizare cu privire la beneficiile recuperării medicale au contribuit la situația actuală din această regiune care cuprinde 53 de țări din Europa și Asia Centrală.
Totodată, o lipsă gravă de profesioniști în reabilitare împiedică oamenii din unele părți ale Regiunii Europene să primească îngrijirea de care au nevoie.
Raportul subliniază că există de 12 ori mai puțini kinetoterapeuți, de 141 de ori mai puțini ergoterapeuți și de 6 ori mai puțini profesioniști în proteză și orteză în țările cu venituri medii decât în cele cu venituri mai mari.
„Recuperarea este un serviciu medical esenţial, care ar trebui să fie disponibil tuturor celor care au nevoie de el și la toate nivelurile de îngrijirea a sănătății”, a subliniat Hans Kluge, directorul Biroului regional pentru Europa al OMS. Potrivit acestuia, dacă nu vor fi luate măsuri, ţările europene riscă să ajungă într-o situaţie în care cetăţenii lor nu vor mai putea să contribuie la dezvoltarea societăţii.
Mai mult, reabilitarea poate avea un impact important asupra vieții, „reducând durerea, optimizând independența, susținând bunăstarea mentală, dând putere oamenilor și permițând participarea la muncă sau educație”, a concluzionat dr. Kluge, care a ținut să sublinieze că „cei mai mulți dintre noi fie vom avea nevoie de reabilitare la un moment dat în viața noastră, fie vom cunoaște pe cineva foarte apropiat care are nevoie”.
Printre cele mai frecvente afecțiuni care determină nevoia de reabilitare, în întreaga regiune, se numără: durerea lombară, fracturile, pierderea auzului și a vederii, AVC și demența.
Peste un milion de ani trăiți cu handicap în România
Studiul global privind povara bolilor, leziunilor și factorilor de risc din 2019 a evaluat prevalența și incidența, precum și anii de viață cu dizabilități care rezultă din peste 300 de boli și leziuni. Acestea au fost grupate în șapte tipuri de afecțiuni (afecțiuni musculo-scheletice, tulburări neurologice, deficiențe senzoriale, tulburări psihice, boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare și neoplasme) și prezentate separat, pentru fiecare stat membru al regiunii europene a OMS.
În România, conform acestui studiu, sunt circa 9.294.541 oameni cu cel puțin o condiție medicală care ar necesita servicii de reabilitare, iar îngrijorător este faptul că aproape două treimi dintre aceștia (circa 5,95 milioane) se află în grupa de vârstă activă (15-64 de ani).
Cele mai răspândite grupe de afecțiuni sunt: tulburările musculo-scheletice (66,5%), tulburările senzoriale (16,6%) și tulburările neurologice (9,4%).
Însumat, asta înseamnă până la 1.135.792 de ani de viață trăiți de români cu handicap.
„Este uimitor faptul că aproape jumătate din populația regiunii are nevoie de o formă de reabilitare”,
Dr. Hans Kluge, Director Regional OMS pentru Europa
În cadrul studiului global privind povara bolilor, leziunilor și factorilor de risc din 2019, au fost identificate în total 25 de cauze de boală, deficiențe și sechele care pot fi reabilitate la un moment dat în cursul lor.
Ce măsuri recomandă OMS
Cercetările au arătat că reabilitarea are potențialul de a evita spitalizarea costisitoare și de a reduce timpul petrecut într-un spital, de a reduce reinternările și de a reduce riscurile de complicații datorate problemelor de sănătate. Prin îmbunătățirea funcțiilor fizice, mentale și sociale și a capacității de a participa la viața de zi cu zi, reabilitarea reduce costurile îngrijirii continue și sprijină persoanele să participe la educație și la angajare.
Prin urmare, OMS Europa îndeamnă țările din regiune să ia următoarele măsuri:
-
Prioritizarea și recunoașterea reabilitării ca un serviciu de sănătate esențial pentru milioane de oameni, inclusiv în timpul situațiilor de urgență.
-
Integrarea reabilitării la toate nivelurile sistemului de sănătate – în sănătatea primară, serviciile comunitare, spitalele și centrele de specialitate.
-
Sprijinirea dezvoltării unei forțe de muncă multidisciplinare de reabilitare adecvate și bine pregătite, pentru a furniza aceste servicii.