Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei asociații ale judecătorilor și o asociație a procurorilor sancționează dur reacțiile președintelui Klaus Iohannis și ale premierului Ludovic Orban, care au atacat Curtea Constituțională, ca urmare a deciziei prin care prevederile OUG 1/1999 și OUG 34/2020, care stabileau regimul amenzilor aplicate românilor pe durata stării de urgență, au fost declarate neconstituționale. Judecătorii și procurorii consideră că astfel de atitudini sunt similare regimurilor autocratice și fac o paralelă între discursul lui Ludovic Orban și cel al fostului director al Serviciului Român de Informații, din perioada Binomului de tristă amintire, George Cristian Maior. Acesta din urmă a amenințat, la rândul său, Curtea Constituțională, după ce judecătorii au respins, ca neconstituțională, Legea „Big Brother”. Magistrații celor patru asociații atrag atenția asupra faptului că, la nivelul Uniunii Euopene, au existat foarte multe semnale de alarmă date de organizații ale judecătorilor cu privire la pericolul în care se află statul de drept, democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, ca urmare a instituirii stării de urgență generate de pandemia de COVID-19.
Într-un comunicat comun, semnat de președintele Asociației Magistraților din România, judecător Andreea Ciucă, de președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, judecător Dana Gîrbovan de președintele Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, judecător Florica Roman, și de președintele Asociației Procurorilor din România, procuror Elena Iordache, se arată că atacurile recente întreptate împotriva Curții Constituționale a României, de o gravitate ieșită din comun, venite din partea unor lideri politici, jurnaliști, comentatori ori reprezentanți ai unor ONG-uri, „demonstrează că, la 30 de ani după căderea dictaturii comuniste, reflexele autocratice persistă încă în societatea românească, încălcările Constituției fiind scuzate în numele securității și al «interesului poporului». Această justificare a fost mereu folosită de autocrați în timpurile întunecate ale istoriei pentru a acapara tot mai multă putere”.
Magistrații subliniază că reacțiile care au succedat imediat pronunțării deciziei de către CCR, prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor Ordonanțelor de Urgență 1/1999 și 34/2020, coroborate și cu neaplicarea de către Guvern a măsurilor pe care le avea la îndemână pentru soluționarea problemei sancțiunilor, „dovedesc că toți acești critici nu doresc rezolvarea unei probleme, ci că folosesc cinic momentul pentru a ataca Curtea Constituțională”.
Imediat după pronunțarea deciziei, afirmă judecătorii și procurorii, Curtea Constituțională a devenit ținta unor atacuri extrem de agresive și lipsite de argumente, „pornind de la președinte și prim-ministru, continuând apoi cu alți lideri politici și nu numai, fapt ce demonstrează că atât de clamatele principii ale statului de drept, pe care aceștia pretind că le respectă și apără, sunt simple slogane. Vremurile excepționale sunt cele care îi separă pe cei ce cred în valorile statului de drept, în libertate și supremația legii, de cei ce le folosesc doar pentru imagine ori pentru a acapara tot mai multă putere, în afara controlului democratic”.
Amenințări la adresa Curții Constituționale
Citește pe Antena3.ro
Judecătorii și procurorii citați fac o paralelă între declarațiile lui Ludovic Orban și atacurile lui George Maior, ex-director al SRI, la adresa Curții Constituționale. Premierul a declarat că, „prin această decizie, guvernul, autoritățile se poate spune că aproape sunt împiedicate să apere sănătatea și viața românilor pe durata stării de urgență”. Asociațiile de magistrați arată că „declarația premierului Orban amintește de cea din 2015 a fostul director SRI, George Maior, care a atacat CCR spunând: «Eu vreau să avertizez foarte serios că exista o răspundere și morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României – nu a statului, nu mai vorbesc de stat – și că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi ști spre cine să arăt cu degetul». Atacul era generat de nemulțumirea fostului director SRI Maior că CCR a apărat drepturile individuale ale românilor față de intruziunea ilegitimă a statului în viața lor privată, ce ar fi fost permisă prin legile Big Brother”, se arată în comunicat.
Astfel, se mai susține că, după 5 ani în care respectarea regulilor statului de drept ar fi trebuit să fie consolidate, un alt înalt oficial al statului român demonstrează, dimpotrivă, degradarea îngrijorătoare a democrației în România. „Atacarea Curții Constituționale de către premierul României în aceeași retorică folosită de fostul director SRI demonstrează cât de puțin au progresat liderii politici în a înțelege ce înseamnă statul de drept, democrația și respectarea drepturilor omului”, se mai arată în documentul citat.
„Guvernul a eșuat”
În opinia asociațiilor semnatare, Curtea Constituțională a dat o decizie predictibilă, anticipată de altfel de o serie de profesioniști ai dreptului, prin articole sau note de specialitate. „Este general acceptat că, atunci când statul impune o sancțiune, tot statul trebuie să indice precis, într-o normă legislativă clară, conduita pe care persoană are voie sau nu are voie să o urmeze, în concret, articolele neconstituționale nu cuprindeau o astfel de descriere, ci defineau fără să distingă drept contravenții orice încălcări ale oricăror măsuri «stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite». Conform oricăror standarde interne și internaționale, o astfel de normă de incriminare nu putea fi considerată «clară și previzibilă», astfel încât aceasta a fost declarată neconstituțională. Curtea a pronunțat decizia în unanimitate, fapt ce pur și simplu face ridicole și demagogice acuzațiile de partizanat politic aduse judecătorilor Curții”, arată magistrații. Mai departe, aceștia atrag atenția că, prin decizia pronunțată, Curtea Constituțională pune o oglindă în fata instituțiilor și le arată slabiciunile în a-și cunoaște propriile competențe și limite. „Guvernul, în plină pandemie, adoptă OUG neconstituțională și eșuează în a stabili sancțiuni legale pentru cei ce nu respectă regulile; Președintele legiferează prin decretul de instituire a stării de urgență, încălcând atributul exclusiv al Parlamentului; la rândul său, Parlamentul lasă nesancționată conduita președintelui, ratificând în întregime decretul acestuia”.
„Decizia Curții Constituționale ar fi trebuit să aibă efectul unui duș rece pentru toate aceste autorități din stat, care ar trebui să se preocupe de reinstaurarea echilibrului dintre puteri, pentru binele cetățenilor. Atunci când o instituție sau o autoritate iese din cadrul constituțional, reacția normală este de a corecta derapajul și rezolva problema, nu de a-i ataca pe cei care o expun”, se mai susține în documentul citat.
La nivel internațional, judecătorii atrăgeau atenția asupra instituirii abuzului
Un aspect deosebit adus în discuție de judecătorii și procurorii în cauză este acela al faptului că este important de știut de către toate forțele politice și diverșii comentatori care fac retorica autocrației că statul de drept nu este suspendat în perioada stării de urgență. Acest fapt este subliniat de toate instituțiile internaționale, care atrag atenția cu privire la posibilele derapaje autocratice ce pot apărea în astfel de perioade.
Astfel, este citată o declarație a lui Jose Igerja Matos, președintele Asociației Europene a Judecătorilor, confrom căruia „este necesar să se prevină ca această criza provocată de COVID-19 să se transforme într-o catastrofă pentru statul de drept. (…) Criza ar trebui să ne ofere o bine-venită oportunitate de a demonstra că UE ne poate proteja chiar și față de propriile guverne”.
La rândul său, Tony Pagone, președintele Asociației Internaționale a Judecătorilor, spune că „acestea sunt momente dificile pentru noi, cu multe constrângeri asupra democrației și a statului de drept (…). Cu toate acestea, este și un timp în care putem învăța multe despre noi înșine și despre importanța statului de drept și a independenței sistemului judiciar. Tocmai în perioadele de pandemie, ambele sunt esențiale. Măsurile dificile, care au fost puse în aplicare în întreaga lume, nu pot fi menținute cu încredere și nu pot fi prezervate, cu excepția cazului în care există stat de drept și încrederea unui sistem judiciar independent pentru a aplica aceste legi în mod echitabil”. Mai mult, Felipe Marques, președintele MEDEL, făcea un apel la vigilență, cerând „întregii comunități juridice europene, inclusiv organizațiilor specializate pe drepturile omului, asociațiilor de avocați și magistrați, mediului academic, să se pună în slujba persoanelor afectate de încălcarea drepturilor lor fundamentale și să atragă atenția asupra oricăror abuzuri ale autorităților care profită de pandemie”.
Instaurarea autocrației, inadmisibilă
AMR, UNJR, AJADO și APR atrag atenția că, la 30 de ani de la căderea dictaturii comuniste, este de așteptat ca toate instituțiile statului român să înțeleagă și să respecte valorile constituționale supreme, adică statul de drept, democrația și drepturile fundamentale ale omului, să le apere atunci când sunt în pericol și să le restabilească atunci când sunt încălcate. „Instaurarea unei autocrații profitând de o «stare excepțională» este deja o rețeta brevetată de istorie, motiv pentru care am sancționat și vom sancționa public orice retorică ce o poate precede”, se mai arată în comunicat. „Cu o populație speriată, închisă în casă, rămâne instituțiilor abilitate rolul de a apăra statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale. Este exact ce au făcut Avocatul Poporului și Curtea Constituțională, îndeplinidu-și menirea constituțională de a proteja drepturile și libertățile fundamentale garantate de Constituție într-un moment extrem de dificil”, au conchis aceștia.
Verificarea obligatorie a temperaturii, fără acordul persoanei, încalcă Legea drepturilor pacientului
Așa-zisa relaxare care precede, din acest weekend, starea de urgență, prin instituirea unei stări de alertă, vine cu o serie nouă de măsuri impuse, măsuri considerate de mai mulți juriști ca fiind de natură să încalce drepturi și libertăți ale omului. Una dintre acestea se referă la verificarea sau la testarea obligatorie a temperaturii corporale a cetățenilor atât la intrarea în spațiile publice închise, cât și la locul de muncă.
Conform Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacienților, trebuie respectat consimțământul pacientului privind intervenția medicală. La articolul 18, din acest act normativ, se prevede că acest consimțământ al pacientului „este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord”.
Norma legală se mulează de Declarația de la Lisabona, privind drepturile pacienților, care, în cuprinsul Principiului 3, denumit „Dreptul la autodeterminare”, arată: „Un pacient sănătos psihic are dreptul de a-și da sau de a nu-și da consimțământul pentru orice procedură de diagnostic sau terapie. Pacientul are dreptul la informațiile necesare pentru a lua propriile decizii. Pacientul trebuie să înțeleagă în mod clar care este scopul oricărui test sau tratament, ce rezultate ar implica și care ar fi implicațiile în cazul refuzului de a-și da consimțământul.
