Conceptul de valoare poate fi definit atat din perspectiva individuala - aprecierea pe care cineva o manifesta fata de un obiect, idee, atribut, relatie dupa criteriul satisfacerii unei nevoi sau unui ideal - , dar si sociala, ca o relatie in consens cu optiunile, dorintele sau aprecierile de grup. Valorile se refera la stari sau moduri de actiune considerate a fi dezirabile in cadrul unei societati. Valorile de grup au fost numite "orientari valorice".
In sociologie se considera ca optiunile valorice pe care un actor social le face sunt responsabile de orientarea actiunilor sale si sunt adesea invocate ca important factor explicativ. Dupa decembrie 1989, am asistat la o reasezare a valorilor atat la nivel individual, cat, mai cu seama, la nivel social. Jurnalistii sunt printre primele categorii socio-profesionale care si-au redefinit reperele dupa 1989. Ei au fost perceputi ca pionieri ai noii societatii, ca promotori ai noilor valori postdecembriste. Este interesant de urmarit care este distanta dintre orientarile lor valorice si cele ale societatii pe care o slujesc. Vom cauta sa identificam diferentierile care se manifesta in randul acestei bresle prin analiza statistica a raspunsurilor date la intrebari in functie de principalele date socio-demografice din chestionar - sex, varsta, perioada "incadrarii" in meseria de jurnalist, functia detinuta (de executie sau de conducere), tipul de presa practicat. NOUTATI. Printre valorile nou impuse in perioada de tranzitie a fost si cea privind caracterul proprietatii private. Dupa un deceniu si jumatate de la schimbarea regimului politic, in pragul integrarii in UE, 93% dintre jurnalisti sunt de acord cu afirmatia ca proprietatea privata este sacra (71% sunt de acord total, 22% mai degraba de acord). Diversitatea de opinii face ca 6% dintre jurnalisti sa conteste acest caracter al propietatii private. Analiza statistica a raspunsurilor despre caracterul proprietatii private releva doua modele/ profile consistente statistic: grupul aderentilor neconditionat si cel al adoptarii cu retinere a enuntului. Astfel, un acord total la ideea sacralitatii proprietatii private se regaseste cu precadere la jurnalistii maturi (30-54 ani), la cei care si-au inceput activitatea in primul deceniu de dupa Revolutie, la cei care au la nivelul firmelor functii de conducere. Altfel spus, reprezinta crezul celor care au pornit la constructia unui nou tip de presa, o presa dornica sa se adapteze foarte rapid la realitatea lumii contemporane. Al doilea grup - cei care sunt mai degraba de acord cu ideea de sacralitate a proprietatii private - este format cu precadere din tineri jurnalisti (cu varste pana in 29 ani), cu precadere cei care si-au inceput activitatea in perioada 2001-2004. Credem ca anumite practici informale din economia si politica lumii reale au inclinat raspunsurile subiectilor intervievati spre o anumita relativizare a conceptului de proprietate privata. O alta orientare valorica este cea privind activismul pe piata muncii. Cum este mai bine in opinia jurnalistilor in privinta pozitionarii pe piata muncii? Peste 28% dintre jurnalisti cred ca este mai bun un loc de munca prost platit si sigur decat unul bine platit si nesigur; la nivel national, intr-un precedent sondaj CURS, pe un esantion de subiecti ocupati pe piata muncii ponderea este de 53%. Faptul ca 71% dintre jurnalisti cred ca este mai bun un loc de munca bine platit si nesigur este si o rezultanta a specificului pietei in care-si desfasoara activitatea jurnalistul. Analiza raspunsurilor releva ceva aparent paradoxal: cei care se declara de acord total cu ideea unui loc de munca sigur, dar mai prost platit sunt, de regula, cei care s-au incadrat de curand in aceasta ocupatie (2005-2006), cei din institutiile media din sudul tarii. Dificultatea patrunderii in aceasta breasla dublata de salariile mici care se intalnesc la nivelul economiei romanesti fac apreciat un loc de munca prost platit, dar sigur. In completarea acestui grup, cei care sunt mai degraba de acord cu aceasta afirmatie sunt cu precadere jurnalistii cu varste situate in pragul pensionarii (peste 56 ani). Este o imagine sociologica ce se defineste mai curand prin caracteristici de varsta decat prin experiente profesionale, ocupationale. Adepti ai dinamismului ocupational sunt cu precadere jurnalistii din audio-vizual, jurnalistii care-si desfasoara activitatea in Bucuresti. Grupul indecisilor cu privire la alegerea intre un loc de munca sigur, dar prost platit sau un loc de munca bine platit, dar nesigur este ilustrat de cei care au intrat in profesia de jurnalist in perioada 1996-2000.Citește pe Antena3.ro
CONCLUZII
|
O alta orientare valorica masurata in randul jurnalistilor este cea a
tolerantei, cu referire speciala la o minoritate sexuala - homosexualii. Problematica tolerantei, dupa multi sociologi, este una fundamentala pentru societatile in schimbare. Dezacordul cu celalalt poate fi pe teme diverse, de la religie, politica, etnie, comportament sexual.In Romania, una dintre cele mai putin
tolerante atitudini a fost in ultimul deceniu si jumatate fata de minoritatile sexuale. "Homosexualii trebuie acceptati ca si ceilalti oameni intr-o societate" este un fapt de la sine inteles pentru 40% dintre jurnalisti. Alti peste o treime din jurnalisti sunt mai degraba de acord cu aceasta afirmatie. Faptul ca aproape 3/4 din jurnalisti sunt de acord cu afirmatia despre acceptarea nediferentiata a homosexualilor, spre deosebire de 51% cat s-a inregistrat intr-un sondaj national pe subiecti ocupati pe piata muncii, denota o inclinare mai pronuntata spre toleranta sexuala din partea acestei categorii socio-ocupationale. In dezacord total cu afirmatia: "Homosexualii trebuie acceptati ca si ceilalti oameni intr-o societate" sunt jurnalistii aflati in pragul pensionarii, dar si jurnalistii tineri, de curand intrati pe piata media.
|