Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Niciunul dintre articolele atacate nu încalcă Legea Fundamentală, iar asumarea răspunderii Guvernului a fost făcută în acord cu prevederile Constituției. Curtea confirmă ceea ce „Jurnalul” a dezvăluit, mai exact că nici cei de la USR, nici cei de la Forța Dreptei, dar nici cei doi liberali care au semnat sesizarea nu au făcut vreo referire la capitolul din lege care limitează tranzacțiile cu bani cash în România. Decizia CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi, ceea ce înseamnă că unii dintre judecători au avut o altă opinie, pe care o vom analiza odată cu publicarea motivării în Monitorul Oficial.
Prin intermediul unui comunicat de presă, Curtea Constituțională a precizat, ieri, că, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, să respingă ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați, dintre care 49 de membri ai Grupului Parlamentar USR, doi membri ai Grupului Parlamentar PNL și 15 membri ai Grupului Parlamentar al neafiliaților de la Camera Deputaților.
În acest sens, judecătorii instanței de contencios constituțional au constatat că legea, per ansamblu, precum și articolele criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
„În esență, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului”, se arată în minuta deciziei.
Mai mult, CCR susține că, „în cadrul examenului de constituționalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale” și că, „de asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate în mod punctual au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitatea de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Nicio critică nu a fost admisă
Toate articolele atacate, respectiv cel referitor la impozitul minim legat de plata impozitului pe cifra de afaceri pentru contribuabilii care înregistrează, în anul precedent, o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, articolul referitor la impozitul pe profit calculat prin aplicarea cifrei de afaceri realizate de companiile de petrol și gaze naturale cu cifre de afaceri mai mari de 50 de milioane de euro, articolul referitor la prevederile fiscale care intră în vigoare separat – unele de la 1 octombrie 2023, iar altele de la 1 ianuarie 2024, precum și articolul care reglementează mandatele reprezentanților legali ai administrației publice în adunările generale ale acționarilor și în consiliile de administrație, au trecut, astfel, de controlul Curții Constituționale.
Sesizarea de neconstituționalitate mai viza măsurile legate reducerea, de la 1 ianuarie 2024, cu minimum 25 la sută a numărului total de posturi de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretar de stat, de consilier de stat, de subsecretar de stat și de vicepreședinte, dar și măsurile privind reorganizarea structurilor de funcționare, organizarea, statele de plată care trebuie aplicate de la 31 decembrie 2023, cu excepția posterior aflate în procedură de ocupare prin concurs.
Opoziția nu a atacat limitarea tranzacțiilor cu bani cash
În total, au fost atacate la Curtea Constituțională 21 de articole și capitole din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, însă niciunul dintre aceste articole nu se referă la intenția Guvernului de a limita plata tranzacțiilor cu bani cash.
Reamintim că, în legea pentru care Cabinetul Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, până la data de 31 decembrie 2024, tranzacțiile cu numerar între persoanele fizice, incluzând aici achiziția de bunuri și servicii sau chiar acordarea sau restituirea de împrumuturi, vor fi limitate la un plafon de 10.000 de lei pe zi, după care, de la data de 1 ianuarie 2025, acest plafon va scădea la 5.000 de lei pe zi. Orice abatere de la această normă va constitui contravenție și se va sancționa cu amendă de 25% din valoarea care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 de lei.
Ei bine, nici această măsură, nici cea care plafonează tranzacțiile cash realizate de magazinele de tip cash and carry nu au făcut obiectul sesizării la Curtea Constituțională.
Pentru asocierea cu autorii sesizării, doi liberali au fost excluși din partid
Pe lista semnăturilor celor care au contestat prevederile acestui pachet de reforme se numără și deputații liberali Gheorghe Pecingină și Dan Vîlceanu (FOTO), acesta din urmă fiind fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu și ex-secretar general al PNL. Pentru asocierea lor la o contestație la CCR împotriva unei reforme inițiate de guvernul PNL-PSD, cei doi au fost excluși atât din calitatea de membri ai Partidului Național Liberal, cât și din grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaților. Măsura a devenit oficială în data de 10 octombrie 2023, când cei doi au devenit, cu acte în regulă, deputați neafiliați.
Conform acestora, care s-au alăturat parlamentarilor opoziției, legea criticată ar încalca articolul 1 alineatele 3, 4 și 4, articolul 4, articolul 15 alineat 2, articolul 16 alineat 1, articolul 45, articolul 56, articolul 61, articolul 69 alineat 1, articolul 108, articolul 114, articolul 120 alineat 1, articolul 135 alineat 1 și articolul 147 din Constituția României. Potrivit documentului analizat, ieri, de judecătorii instanței de contencios constituțional, legea în discuție ar încălca principiul securității juridice, ca urmare a lipsei de claritate și de previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept.
