x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

PALASUL DE LÂNGĂ PALAT/Chinatown în buricul Ieşilor

0
Autor: Cristinel C. Popa 20 Ian 2009 - 00:00
PALASUL DE LÂNGĂ PALAT/Chinatown în buricul Ieşilor


"Unu plus unu egal trei!" Este axioma muncii pe cel mai mare şantier al Iaşiului, Palas. Date ce privesc productivitatea arată că doi chinezi muncesc cât trei români! În cadrul ambiţiosului proiect imobiliar aflat în derulare în capitala Moldovei au pus umărul şi peste 200 de chinezi.



Managerul german de şantier Joachim Jorger se mândreşte cu asiaticii şi spune că, de fapt, chinezii sunt nişte nemţi mai puţin pretenţioşi în ce priveşte salariile. Am stat de vorbă cu Ke Liwen (Colliven), traducătoarea grupului de muncitori chinezi, şi cu managerul de şantier, germanul Joachim Jorger, şi am tras cu toţii concluzia: "Cine n-are chinezi să-şi cumpere!".

Lucrează la fel de profesionist şi calculat, respectă precis termenele, ca şi teutonii pe care germanul i-a păstorit vreme de decenii. Chinezii s-au dovedit deosebit de utili în contextul actualei crize economice. Cu toţii locuiesc într-un bloc modular, o baracă ceva mai mare, amenajată, cu toate condiţiile necesare, într-un colţ al şantierului, nu foarte departe de ochii curioşilor. Îşi duc viaţa între munca de şantier şi camerele pustii (fără cei ai casei). Între un drum prin oraşul străin, urbe orfană de limba lor maternă, ei neştiind engleza, şi plimbările făcute hai-hai prin cartierele rău-famate ale Iaşiului. Numai că, oameni "săraci şi cinstiţi", cum spune şi religia lor cu flamuri şi stindarde roşii, chinezii sunt persoane la locul lor. I-am văzut la lucru. Nişte furnici lângă mamuţii din fier şi beton. Sudau braţele uriaşe de metal, cărau drugii de oţel, înălţau coşurile ce urmau să primească moale, stins în foc şi betoane, corpul viitoarei clădiri. Mutau zidurile din loc. Altă dată i-am compătimit în oraş, agresaţi de privirile insistente ale băştinaşilor. Ca şi pe şantier, şi-n mijlocul urbei, se înţeleg cu românii mai mult prin semne. Dan Puric ar putea să-i distribuie în piesele sale. Îi ajută să-şi îndulcească glasul în ce priveşte sarcinile de şantier şi mai puţin în cele ce privesc descurcatul în oraş o traducătoare, Colliven pe numele ei. Şi un bucătar la fel de asiatic şi... după cum au lăsat să se înţeleagă "factorii de răspundere" locali, rareori, câte o prostituată. Şi asta doar în zilele de salariu, că celelalte sunt destinate doar muncii, pentru că ei "lucră" chiar şi atunci când nu se află în schimb. Rareori i-am văzut jucând şah chinezesc sau bând ceai, mai ales vara, pe terasa amenajată în faţa barăcii.  Căscau cu subînţeles privind la "avântul" românilor din schimb. Plictisiţi, se aşezau la rândul format pe zeci de metri la telefonul cu cartelă de lângă baracă.  

NEMULŢUMIŢI DE RITM
Cu astfel de muncitori, cel mai mare proiect imobiliar din Iaşi şi-a arătat primele roade. Pe cel mai mare şantier suprateran din România, cum se laudă şefii acestuia, în câteva luni, cu 200 de chinezi şi restu’ români, s-au turnat fundaţiile şi au fost înălţate parţial câteva dintre clădirile proiectate ale unui complex de apartamente, cu parcări subterane, locuri de agrement şi altele. Deja primii clienţi ai locuinţelor şi-au făcut simţită prezenţa. Şi asta pentru că asiaticii muncesc, nu se joacă, şi se plâng că ritmul românilor e prea lent. Dacă ar fi după ei, ar pune grindă peste grindă, etaj peste etaj mult mai repede. Pentru ei, şi macaraua de nouă generaţie ar putea să-şi mişte braţele în ritm ceva mai susţinut. E atât de înaltă, încât în zilele însorite face umbră cartierului vecin. Însă şefii de şantier îi îndeamnă pe chinezi să se apropie de ritmul ceva mai domol al românilor.

CHINEZII, NEMŢI IEFTINI
O dată cu sosirea frigului de la început de ianuarie, marile şantiere ale patriei au intrat în şomaj, "ajutate" şi de criza economică! La Palas, activitatea a încetat în timpul sărbătorilor. Aici, criza de muncitori s-a rezolvat importându-se colonia chinezească. De altfel, muncitorii asiatici, plătiţi destul de bine, cu 600 de euro pe lună, sunt preferabili românilor mult mai lenţi. Managerul de şantier, neamţul Joachim Jorger, spune că muncitorii chinezi se aseamănă mult cu cei germani, având avantajul că li se acordă salarii mult mai mici, dar foarte mari în comparaţie cu ce primesc în China natală, unde nu găsesc uşor de lucru. Acolo, învingătorii sunt cei mai buni. De sărbători, când şantierul s-a golit de români, ei au fost îmbarcaţi şi duşi într-o binemeritată vacanţă în China. Chinatownul ieşean de pe şantierul Palas a rămas pustiu. Chinezii au mers în ţara lor,  patria sfântă a muncii, să-şi serbeze un binevenit repaos şi nu s-au întors încă. Totul s-a oprit din avânt. Camioanele nu mai turuie morocănos. Braţele macaralelor atârnă ca ale unui spânzurat. De jos, cabina macaragiului are un aer trist, chiar sumbru pe alocuri. Aparatele de sudură s-au topit. Lumina din spatele schelelor s-a stins. Zumzetul de furnicar al mastodontului a dispărut.

PĂZIŢI
Au sosit astă-vară. Aşa că, de câteva luni, ieşenii întâlnesc în drumurile lor zilnice zeci de asiatici pe stradă. Unii îi privesc cu curiozitate, cu uimire, alţii îi compătimesc văzându-i îmbrăcaţi ponosit. Mulţi le fac poze. Un gard din sârmă, ce înconjoară şantierul, este obturat de o plasă verde din plastic: pare un stup de albine în care reginele au ochii oblici. Văd pe unul dintre ei cum poartă prin curte un lighean plin cu rufe. Ceilalţi au făcut coadă la telefon. Unii stau pe scaun, în timp ce alţii se plimbă prin curte. Sunt cei care au ieşit din schimb. Locuiesc într-o parte a şantierului, într-un bloc modulat în care au toate condiţiile: aer condiţionat, bucătărie, baie cu apă caldă, tot confortul, mai ceva decât acasă, sunt de părere antreprenorii, mai precis managerul de şantier Joachim. Toată construcţia este păzită cu stricteţe de ochii lumii. Paznici cu walkie-talkie la tot pasul, care de altfel sunt puşi şi să stăvilească furtul de pe şantier, dar şi pentru "protecţia" chinezilor. În oraş, ei merg îmbrăcaţi mai mult în haine din stofă, ieftine. Unul cu mustaţă, mai gălăgios, îşi trage turul pantalonilor. "Speek english?" "Nţţ...!" Unul se uită după un copil cu bicicleta, altul salută nişte ţigăncuşe în staţia de tramvai, multă lume îi priveşte. Chinezii merg prin spatele chioşcurilor de ziare şi se uită la revistele cu femei. Nu au o direcţie precisă, vor să se îndrepte către o trecere de pietoni, dar o iau nesiguri către alta. Cu geci ieftine, cu pantofii tociţi, cu vârful ascuţit şi talpă ieftină, roşi, neeleganţi. Cu înălţimea lor modestă, stârnesc curiozitatea românilor. Toată lumea e deasupra lor.

O ZI DE LUCRU
Pe şantier, asiaticii lucrează ca sudori, lăcătuşi, la carcase pentru consolidarea versantului. Dimineaţa se face prezenţa la 7:00 şi fiecare află ce are de făcut. Există un coordonator al echipei, care trimite oamenii cu diferite sarcini: trei la un stâlp, alţii la încărcat-descărcat, la transport. La ora 12:00 se face pauză. Una dintre echipe, spre exemplu, are 14 oameni, jumătate sudori, jumătate lăcătuşi. Vin diferite comenzi, este nevoie de un aparat de sudură într-un loc, şeful de echipă chinez trimite pe cineva. Chinezii spun că munca, de exemplu, ca sudor e grea, că trebuie să stea toată ziua cu fumul în nas. Alături de ei sunt români, unii necalificaţi, de la ţară, dar şi specialişti de pe la firmele din oraş, în total sunt 50 de muncitori din judeţ. Unii dintre români, ca şi chinezi, sunt şi dulgheri. Acoperă cu toţii cam toate meseriile de care e nevoie pe şantier, dar nu sunt nici pe departe suficienţi pentru întregul proiect.

DO YOU SPEAK CHINESE?
Dincolo de gardul înalt ce împrejmuieşte şantierul se desfăşoară viaţa "coloniei" de chinezi. Sunt circa 200 de lucrători asiatici, care dau un ritm alert lucrărilor. Lucrează foarte bine, sunt mai rapizi decât românii, disciplinaţi, deşi duc o viaţă aparte, departe de casă şi cei dragi. Asemenea românilor din Italia sau Spania, viaţa lor se desfăşoară cu bune şi rele, suferinţa comună cea mai importantă fiind depărtarea de cei dragi şi de locurile familiare. Directorul german al şantierului spune că aceştia locuiesc în condiţii ce le depăşesc cu mult pe cele de acasă. Rupţi de continentul asiatic, chinezii comunică cu cei de acasă la două telefoane cu cartelă instalate lângă imobilul în care stau sau prin intermediul internetului. De altfel, la telefoane e coadă toată ziua. Acomodaţi încet-încet cu oraşul, ei suferă foarte mult şi din cauza barierei lingvistice. Dacă merg la cumpărături sau vizitează obiective ale oraşului, pentru a se descurca bine, trebuie să-l ia cu ei pe unul dintre puţinii interpreţi sosiţi aici.

Una dintre cele două traducătoare

TRADUCĂTOAREA
Au venit de circa jumătate de an din diferite părţi ale Chinei, oarecum învecinate. Le place Iaşiul pentru că e plin de verdeaţă. Cei care ştiu engleza merg la cumpărături, ceilalţi, dacă nu ies la plimbare în oraş, joacă şah chinezesc ori poker. Alţii ies la plimbare cu translatorul. Spun că stilul de lucru este încet aici, mult mai puţin alert decât în China, dar ei speră că vor termina lucrările la timp. "În China, much quicker. În România, much slow", spune Colliven, traducătoarea. Ei nu înţeleg de ce se munceşte mai încet, presupun că este legat şi de stilul nostru de viaţă, de felul românesc de a fi.

CONTINUĂ IMPORTUL DE CHINEZI
Cei de la Palas vor să mai importe chinezi şi, alături de români, să ajungă la un număr total de 1.200 de lucrători, apoi, în perioada de vârf, la 3.000. Cei de la Palas lucrează în colaborare cu profesori de la Politehnica ieşeană, reprezentanţi de la 5-6 catedre de specialitate.


Vor bucătărie românească

Un bucătar chinez vine şi le face mâncare la camere, dar ei preferă pentru diversitate şi mâncarea românească. Se plâng însă că sunt scumpe orezul şi ceaiul. Preferă să nu meargă la restaurant chinezesc, pentru că vor să încerce şi bucătăria românească, europeană. Cumpără ţigări ieftine de la moldoveni, pe care le trimit la Bucureşti sau în pachete tocmai în China. Îi vezi în fiecare zi cum vin cu sacoşele pline cu baxuri de ţigări din cea mai ieftină piaţă a oraşului, Nicolina, plină cu basarabeni. "Nu prea găsim ingrediente chinezeşti pentru mâncare, dar, deocamdată, le aduce bucătarul care vine să facă mâncare şi aduce ingrediente primite de la Bucureşti. Şi primim şi ceai. Şi, pentru că orezul li se pare scump, spun că pâinea şi pizza sunt ieftine. Şi le mai place că există în oraş parcuri mari şi muzee. Colliven cumpără des ciocolată şi fel de fel de lucruri făcute manual, a fost la o expoziţie de obiecte tradiţionale şi i-a plăcut foarte mult meşteşugul olăritului. "Par drăguţi românii", spune Colliven, traducătoarea care ajută ca echipele de chinezi să se înţeleagă cu cele româneşti atât pe şantier, cât şi în afara lui. Chinezii au la barăci antene parabolice cu care prind posturi din China.
Citeşte mai multe despre:   special,   santier,   chinezii,   chinezi

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică
Galerie Foto În România se construieşte foarte mult, dar nu tot timpul şi foarte bine. Goana după profit a dezvoltatorilor imobiliari a lăsat o amprentă negativă asupra calităţii construcţiilor. Din păcate, această...
Serviciul de email marketing furnizat de