Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Palatul Ştirbei, un simbol al Bucureştiului, declarat monument istoric, riscă să fie înconjurat de un şantier. Un bloc-turn, înalt de 40 de metri, adică 14 etaje, a fost proiectat la câţiva paşi de palat. După protestul organizaţiilor neguvernamentale, Ministerul Culturii a respins ieri aprobarea Planului Urbanistic Zonal, însă proiectul a rămas valabil. Poate fi rediscutat oricând, mai ales că beneficiarul a promis că va reabilita şi Palatul Ştirbei.
"Mafia imobiliară", "Monument arhitectural sau tun imobiliar" au fost mesaje transmise de câţiva ecologişti adunaţi ieri în faţa Ministerului Culturii, protestând astfel faţă de un proiect care de doi ani este discutat în tot felul de comisii, fie de la Primăria Capitalei, fie de la Ministerul Culturii. Este vorba despre un plan urbanistic zonal care ar permite construirea unui turn pe Calea Victoriei 107-109, considerată a fi una dintre cele mai vechi zone ale Bucureştiului.
Mai mult, noua clădire ar fi amplasată exact lângă Palatul Ştirbei, un simbol al Capitalei, şi ar funcţiona drept hotel. Pentru a-i câştiga pe membrii Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii, beneficiarii proiectului au venit cu un bonus. La pachet cu afacerea lor au promis că vor reface şi Palatul Ştirbei, o şmecherie des întâlnită în astfel de situaţii, un caz asemănător fiind cel al Palatului Universul, de lângă Parcul Cişmigiu.
"Ne dorim să atragem atenţia asupra faptului că astfel de clădiri gigant care ne distrug istoria n-au ce să caute în centrul Capitalei, mai ales lângă un monumnet istoric cum este Palatul Ştirbei. Sunt conştient că membrii comisie sunt supuşi la presiuni din partea celor care vor să pună mâna pe zona istorică, şi din acest motiv am venit să-i susţinem. Presiunea noastră este una pozitivă", ne-a declarat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.
DE LA 49 DE METRI LA 40
Visul imobiliar al beneficiarului a fost pus pe masa specialiştilor încă din vara anului 2007. Proiectul a ridicat la acea vreme multe semne de întrebare şi în ceea ce priveşte relaţia construcţiilor noi cu Calea Victoriei. Pe de altă parte, ONG-urile de mediu au protestat şi pentru spaţiul verde care urmează să fie distrus de noul turn, înalt de 40 de metri, respectiv 14 etaje. Zona protejată în care se găseşte parcela a impus însă numeroase modificări de care firma proiectantă se pare că nu a ţinut cont de fiecare dată.
Astfel că, în luna martie a acestui an, acelaşi PUZ este supus spre avizare în Comisia de Urbanism. Proiectantul hotelului de pe Calea Victoriei, Wetfourth Architecture, a solicitat o rezoluţie care să conţină o decizie clară pe marginea propunerii sale, subliniind faptul că acesta este "tergiversat fără motiv". În şedinţa din luna martie, Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, a precizat că a cerut unele modificări care nu au mai fost rectificate. Pătraşcu a explicat încă o dată că aprobarea PUZ Calea Victoriei 107-109 va fi posibilă numai în condiţiile respectării cerinţelor urbanistice ale zonei.
Casandra Roşu, membră a comisiei, a cerut la rându-i investitorului "să respecte caracterul de zonă protejată, pentru că este în dis-cuţie cea mai importantă zonă a Bucureştiului, iar aceasta trebuie să se traducă în respectul faţă de vecinătăţi, în diminuarea CUT şi a POT, dar şi în distanţarea hotelului faţă de Palat". Discuţiile din comisie au adus într-un final construcţia de pe Calea Victoriei de la înălţimea de 49 de metri, solicitată iniţial de proiectant, la cea de 40 de metri.
"Din cei şapte membri ai comisiei, patru din ei, plus arhitectul-şef, au cerut ca distanţa dintre Palat şi corpul hotelului propus să permită o degajare ca spaţiu public. Majoritatea membrilor comisiei au fost de acord cu înălţimea faţadei dinspre Calea Victoriei de 49 de metri. Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, Casandra Roşu şi Dan Marin au cerut însă reducerea acesteia la 40 de metri, cu un CUT de 4,5. În aceste condiţii, proiectul se avizează, dar aprobarea lui va rămâne la latitudinea arhitectului-şef, care va urmări transpunerea în proiect a observaţiilor de mai sus", se arată în rezoluţia comisiei din luna martie.
Până la urmă, Pătraşcu şi-a impus punctul de vedere, iar hotelul a rămas la o înălţime de 14 etaje, respectiv 40 de metri. "Nu le-am dat aprobarea pe ceea ce au cerut ei, mai mult, i-am obligat să respecte regimul de înălţime cerut de zonă", ne-a declarat arhitectul-şef.
PROIECT RESPINS
Cei din Comisia Naţională a Monumentelor Istorice au respins ieri chiar şi această variantă propusă de investitor. Le-a fost uşor să ia o astfel de decizie, pentru că la prima oră a dimineţii au primit o scrisoare din partea organizaţiilor neguvernamentale în care erau explicate pe larg toate neregulile PUZ-ului. Astfel, proiectul este considerat ilegal, pentru că încalcă Legea urbanismului 350/2001, şi nefast pentru Bucureşti, agresând vizual Palatul Ştirbei şi străzile Banului şi Budişteanu. Acesta nu a fost supus nici măcar dezbaterii publice, aşa cum prevede Legea transparenţei decizionale.
O echipă de specialişti ai Universităţii "Ion Mincu" a realizat PUZ Zone Protejate, ajungându-se la concluzia că pentru Calea Victoriei înălţimea maximă trebuie să fie de 22 de metri.
Palatul Ştirbei este monument istoric clasa A. Acesta a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În perioada 1849-1854 a funcţionat ca palat domnesc, iar apoi, până în 1948, ca reşedinţă a familiei Ştirbei-Bibescu. După naţionalizare, bunurile dinspre Strada Banului şi pivniţele (inclusiv cea a palatului) revin Întreprinderii de industrializare a vinului. Între 1954 şi 1977, în palat este găzduit Muzeul de Artă Populară. La începutul anilor, se deschide Muzeul Ceramicii şi Sticlei, ce va funcţiona până în 1994. În 1988, aici se organizează prima ediţie a Salonului anual de sticlărie şi ceramică. În 2005 a fost cumpărat de Ovidiu Popescu.
"Ne dorim să atragem atenţia asupra faptului că astfel de clădiri gigant n-au ce să caute în centrul Capitalei, mai ales lângă un monument istoric"
Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul
Citește pe Antena3.ro
