Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Suma pe care părinții din România sunt nevoiți să o plătească pentru „educația gratuită” a copiilor crește precum Făt-Frumos din poveste. Mai exact, aceasta a ajuns în prezent la circa 10.000 de lei, anual, cu aproape 45% mai mare față de 2021, și triplă față de 2018, arată un studiu lansat, ieri, de Salvați Copiii România. Cel mai mare salt a fost înregistrat la banii dați pe meditații, care au apărut și la ciclul primar, diferența dintre 2021 și 2024 ajungând la aproximativ 3.700 de lei.
Pe baza unui sondaj realizat în perioada septembrie - decembrie 2024, printre părinți care au copii de vârstă școlară, de la clasa pregătitoare la clasa a XII-a, Salvații Copiii estimează costul mediu anual suportat de părinți pentru școlarizarea fiecărui copil la 9.818 lei, pentru 2024, în creștere cu aproximativ 3.100 de lei (44,33%) comparativ cu anul 2021, când suma era de 6.798 de lei, și de trei ori mai mare față de acum 7 ani (3.093 lei).
„Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară a avut loc la începutul anului 2021, când trecerea la educația online generase o creștere uriașă a cheltuielilor familiilor (în special pentru dispozitive și echipamente periferice)”, se arată în raportul organizației non-guvernamentale.
Sondajul relevă, totodată, o evoluție crescătoare a costului mediu anual pentru „educația gratuită” în funcție de vârsta copilului: de la 6.803 lei în medie pentru ciclul primar, la 10.781 lei pentru gimnaziu și 12.119 lei la nivel de liceu.
„Din perspectiva mediului de rezidență valoarea maximă caracterizează Bucureștiul (13.064 lei), urmată de municipiile reședință de județ (8.183), mediul rural (6.368) și alte orașe (5.905), conform documentului.
2 din 3 liceeni și 2 din 10 școlari din ciclul primar fac meditații
Dintre toate, cel mai mult cântăresc meditațiile, care au fost menționate drept cost asociat educației de aproape jumătate (48%) dintre părinți, la nivelul întregului eșantion. Incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%).
„Analizând pe niveluri de educație, observăm niveluri similare pentru gimnaziu și liceu (64% respectiv 66%) și un nivel mult mai redus, dar totuși impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar (19%). Deși nu toți respondenții apelează la meditații pentru copiii lor, atunci când apar, meditațiile reprezintă al doilea cost ca nivel mediu, atingând pragul de 6.234 lei”, mult peste nivelul mediu obținut la consultarea din februarie 2021 (2.471 lei), transmite Salvați Copiii.
După cum reiese din sondaj, cei mai mulți dintre respondenții care apelează la meditații pentru copiii lor fac acest pas în vederea pregătirii pentru examenele naționale (58%), următorul motiv fiind recuperarea materiei pe care copilul nu reușește să o parcurgă la clasă (36%) și îmbunătățirea performanțelor deja atinse de copil (32%).
Majoritatea copiilor fac meditații la matematică (75%), limbi străine studiate la școală (49%) și limba română (45%).
„Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală. Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditații la două materii”, conform documentului.
În funcție de venitul gospodăriei, incidența meditațiilor este mai scăzută (35%) în cazul familiilor care câștigă sub 5.000 de lei net și în creștere (65%) la familiile cu venituri de peste 20.000 lei lunar.
„În cazul în care copilul face meditații, costul mediu anual asociat școlii crește de la aproximativ 9.800 lei la aproximativ 14.600 lei”, se precizează în studiu.
Costul meditațiilor este resimțit ca „un efort semnificativ”, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează.
„Școala după Școală”, în aceeași școală, dar tot din bugetul părinților
Totodată, un sfert (24%) dintre părinții copiilor din ciclul primar menționează costuri legate de After School / Școală după Școală (SDS), cu un cost mediu anual de 6.781 lei (cel mai ridicat dintre toate costurile).
În cazul programelor Școală după Școală, deși acestea sunt organizate la școala unde învață copilul în peste jumătate dintre cazuri (55%), doar 37% dintre respondenți indicând mediul privat și 10% ONG-urile, „în 6 din 10 cazuri (62%), familia este cea care suportă în întregime costurile programului, iar într-un caz din 10 (11%), costurile sunt împărțite între părinți și o altă instituție”, relevă studiul.
Cele mai importante creșteri ale costurilor ascunse ale educației sunt cele legate de meditații, aproximativ 3.700 de lei în trei ani, și after school - circa 2.500 de lei.
Bani de acasă inclusiv pentru cretă, bureți și renovare
Circa jumătate dintre părinții care au participat la sondaj spun că au fost nevoiți să plătească diverse sume de bani inclusiv pentru creta și bureții folosiți în sălile de clasă și produse elementare de igienă.
„În ceea ce privește categoriile de articole pentru care părinții acoperă costurile, regăsim articolele de papetărie utilizate în comun (bureți/markere/cretă) – 45% dintre părinți menționând că acoperă astfel de costuri, urmate de produsele de igienă utilizate de elevi (săpun, prosoape de hârtie, șervețele – 24%, dar și echipamentele și consumabilele folosite pentru toți elevii (laptop, proiector, copiator/imprimantă, toner, hârtie pentru imprimantă) – 23%.
Continuă să fie semnalate costuri cum ar fi cele pentru renovarea clasei (10%) sau pentru mobilier sau ale facilități pentru sala de clasă: dulapuri, rafturi, jaluzele, aer condiționat etc (13%)”, se precizează în studiul publicat de Salvați Copiii.
Multe familii mai cred că fondul clasei e „obligatoriu”
Cu toate că strângerea de bani de la părinți pentru fondul clasei este ilegală de mai mulți ani, raportul relevă că, pentru foarte multe familii, mai ales din mediul rural și cu copii în învățământul primar, astfel de contribuții sunt considerate „obligatorii”:
„Fondul clasei este menționat ca o contribuție obligatorie de 16% dintre părinți, incidența acestei cheltuieli fiind mai ridicată în cazul învățământului primar decât în gimnazial sau liceal (19 pp vs aprox. 15 pp) și în mediul rural sau urban mic (18 pp comparativ cu 15 pp în București sau orașe mari). Fondul școlii este menționat ca o contribuție obligatorie de 7% dintre părinți, neexistând diferențe semnificative pornind de la ciclul de educație a copilului sau mediul de rezidență.
În cazul în care apar, aceste cheltuieli se ridică la o valoare medie cumulativă de aproximativ 250 lei anual”, se arată în studiu.
Reprezentanții organizației non-guvernamentale precizează, însă, că aceste procente sunt, totuși, mai mici față de evaluarea anterioară a costurilor ascunse ale educației din România: „în ceea ce privește fondul clasei și fondul școlii, comparând cu rezultatele consultării din februarie 2021, observăm scăderi semnificative ale proporției părinților care afirmă că aceste contribuții au o natură obligatorie (de la 22% la 16% în cazul fondului clasei și de la 13% la 7% în cazul fondului școlii)”.
Legat de motivele de nemulțumire identificate de părinții participanți la consultare, sunt menționate: programa școlară (25% dintre respondenți fiind nemulțumiți sau foarte nemulțumiți), activitățile extrașcolare organizate de școală (21%) și orele de desfășurare a programului școlar (20%).
98% dintre părinți indică cel puțin o categorie de costuri asociate cu frecventarea școlii de către copiii lor.
În România, cheltuielile statului pentru educație reprezintă doar 3,3% din PIB, față de media UE de 4,7%, în ciuda faptului că avem cea mai mare proporție de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană.
Ce recomandări face Salvați Copiii
În acest context, Salvați Copiii România atrage atenția asupra discriminării la care sunt supuși copiii din medii vulnerabile și propune o serie de măsuri pentru a restabili accesul egal la educație. Printre acestea, se regăsesc și:
- Dezvoltarea și implementarea imediată a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon școlar, în special cu vulnerabilități socio-economice.
- Identificarea și monitorizarea vulnerabilităților individuale ale fiecărui elev (în special a celor legate de statutul socio-economic) și monitorizarea impactului acestora asupra parcursului educațional.
- Alocarea substanțială de resurse pentru programele de educație remedială (în mod special, Școala după Școală).
- Multiplicarea intervențiilor de educație suplimentară și remedială (programe SDS, programe de școală și grădiniță estivală etc) finanțate din fonduri europene și naționale și direcționarea acestora către cei mai vulnerabili copii.
- Revizuirea planurilor cadru și a programelor școlare, în special pentru învățământul secundar superior.
- Evaluarea și revizuirea rolului și structurii examenelor naționale (în special în cazul Evaluării Naționale).
- Corelarea calendarului de distribuire a beneficiilor sociale specifice (voucherele educaționale) cu calendarul anului școlar.
- Extinderea facilităților destinate să încurajeze participarea copiilor la activități recreative, culturale și sportive.
- Implementarea programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în școală pentru toți copiii, pentru a reduce abandonul școlar.
Citește pe Antena3.ro
