Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Diferența de vârstă, prevăzută în actuala legislație, de 3 ani între major și minor, care reprezintă cauza de nepedepsire, a fost majorată la 5 ani, printr-un amendament admis de Comisia Juridică a Camerei Deputaților la finalul lunii iunie a anului curent. Actul normativ, care își produce efectele juridice începând cu 1 ianuarie 2024, a trecut, în această formă, de Camera Deputaților, cu două zile înainte de vacanța parlamentară și a fost promulgat, în iulie, de Klaus Iohannis. Avocatul Poporului, care a sesizat această enormitate, a atacat legea la Curtea Constituțională, atrăgând atenția că, prin modificarea operată, statul român, în loc să descurajeze astfel de încălcări grave ale integrității și demnității persoanei, a deschis larg porțile raporturilor sexuale cu minori.
Legea pe care Avocatul Poporului a atacat-o la Curtea Constituțională modifică atât Codul penal, cât și Codul de Procedură penală, dar și Legea Audiovizualului, în legătură cu infracțiunile secuale asupra minorilor. Concret, este vorba despre articolul I din Legea 217/2023 pentru modificarea și completarea codurilor, prin care, în opinia autorilor sesizării de neconstituționalitate, se instituie o cauză de nepedepsire a faptei de viol, ceea ce încalcă în mod grav prevederile Constituției.
Avocatul Poporului arată, în documentul transmis CCR, că, prin Legea 217/2023, „a fost eliminată din legislație infracțiunea de act sexual cu un minor, dar, pe de altă parte, a fost reglementată o nouă infracțiune, anume aceea de viol săvârșit asupra unui minor, care cunoaște două forme: raport/ act sexual consimțit între un major și un minor care a împlinit vârsta de 16 ani și raport/ act sexual comis de un major cu un minor”. „În această ultimă ipoteză, nu mai este prevăzut un prag al vârstei minorității. Este vorba despre actul sexual comis de un major cu un minor prin constrângere, punere în imposibilitatea de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare”, se menționează în documentul citat.
Demers inexplicabil al Parlamentului României
Renate Weber precizează că, din expunerea de motive a Legii 217/2023, rezultă că modificarea Codului penal este determinată de necesitatea de a adopta măsuri sporite de protecție a minorilor împotriva agresiunilor de natură sexuală, în contextul în care România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește victimele traficului de persoane, iar numărul minorilor care devin victime ale agresiunilor sexuale pe internet și pe rețelele de socializare a crescut considerabil, începând cu anul 2020.
„Însă, dacă expunerea de motive justifică pe deplin rațiunea acestor modificări legislative în esență, totuși, forma adoptată de Camera Deputaților pare să se îndepărteze în mod inexplicabil de la această esență, de vreme ce în forma finală a articolului 218 indice 1, nou introdus, se ajunge ca, prin aplicarea cauzei de nepedepsire prevăzută de alineatul 7, un minor de 13 ani și o lună, care consimte la un raport sexual cu un major de 18 ani, să fie prezumat că a exprimat un consimțământ valabil”, alertează această sesizare de neconstituționalitate. Astfel, în mod surprinzător, forma finală adoptată de Parlament stabilește o diferență de 5 ani, necesară ca fapta să constituie infracțiune, „ceea ce conduce la ipoteza greu de conciliat cu rațiunea adoptării Legii 217/2023”. „Dacă textul din lege stabilește o diferență de vârstă mai mică de 5 ani, iar nu de 3 ani, cum este în prezent și cum s-a propus inițial în proiectul legii de modificare, între victimă și făptuitor, nu ar conduce la concluzia existenței unei infracțiuni, legiuitorul prezumă în această ipoteză că un copil de 13 ani și o lună are capacitatea de a exprima un consimțământ valabil în sensul practicării unor activități sexuale cu un major care are 18 ani”, arată Renate Weber.
Discernământ, prezumat de la 13 ani
Un detaliu interesant cu privire la acest aspect este acela că, în expunerea de motive care însoțește Legea 217/2023, inițial, s-a păstrat diferența de 3 ani, fiind justificată prin clauza „Romeo și Julieta” din dreptul francez. Ei bine, în cursul dezbaterilor din comisii, diferența de vârstă a fost, mai întâi, crescută la 4 ani, așa cum rezultă din Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaților din data de 14 februarie 2023, și, apoi, la 5 ani, așa cum rezultă din raportul suplimentar al aceleiași comisii din data de 26 iunie 2023, însă fără a fi motivată această creștere.
Avocatul Poporului arată, în acest sens, că articolul 113 din Codul penal prevede limitele răspunderii penale astfel: minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal; minorul care are vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ; iar minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.
„Prin discernământ, se înțelege atât capacitatea mentală (psihică și intelectuală) a persoanei de a înțelege semnificația socială a faptelor pe care le săvârșește, cât și capacitatea de a-și manifesta voința neconstrânsă de a le săvârși”, susține autorul sesizării. „În acest context, dacă discernământul este condiția de validitate a consimțământului, se pune întrebarea cum a ajuns legiuitorul penal român la concluzia că un copil de 13 ani și câteva zile poate discerne și poate exprima un consimțământ sexual valabil în prezența unui major de 18 ani și, mai mult, cum poate fi conciliat acest text cu articolul 113 din Codul penal, care instituie o prezumție absolută conform căreia un minor sub 14 ani nu are discernământ? Pare că această cauză de nepedepsire contravine susținerilor expunerii de motive”, mai arată Renate Weber.
Legea mai conține și alte hibe consistente
De altfel, o altă ipoteză neclară a acestor modificări legislative incredibile se referă la situația în care actul sexual este săvârșit de către un făptuitor care mai are câteva zile până la împlinirea vârstei de 18 ani și un minor care urmează să împlinească vârsta de 14 ani în curând și care consimte actul sexual.
„Până la data intrării în vigoare a Legii 217/2023, o asemenea faptă califică infracțiunea ca act sexual cu un minor, însă, după data de 1 ianuarie 2024, când vor intra în vigoare noile modificări, fapta nu va mai fi calificată infracțiune, deoarece articolul 218 indice 1 alineat 3 are în vedere doar raportul/ actul sexual comis de către un minor cu un alt minor, prin constrângere, punere în imposibilitatea de a se apăra ori de a-și exprima voința sa, profitând de această stare”, mai subliniază Avocatul Poporului.
Legea criticată mai conține și o situație de dublă reglementare, atrage atenția Avocatul Poporului, în sensul că incriminează violul comis asupra unui minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, pe de o parte, iar, pe de altă parte, incriminează violul săvârșit asupra unui minor prin constrângere de către un major sau de către un alt minor. Or, pentru victima care este un minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, sunt în vigoare două texte de lege care prevăd pedepse diferite.
Renate Weber: Se încalcă dreptul constituțional la viață, integritate fizică și psihică
În baza acestor argumente, Avocatul Poporului este de părere că articolul 1, punctul 9, din Legea 217/2023, care introduce în Codul penal o cauză de nepedepsire, prin dispozițiile articolului 218 alineat 7, aduce atingere prevederilor constituționale ale articolului 1 alineatele 3 și 5 din Constituția României, care prevăd că România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989.
În acest sens, modificările aduse nu ar îndeplini cerințele de previzibilitate a legii, ceea ce înseamnă că actul normativ încalcă articolul 22 din Constituție privind dreptul la viață și integritate fizică și psihică, articolul 26 referitor la viața intimă, familială și privată, articolul 34 care consacră dreptul la ocrotirea sănătății și articolul 49 privind protecția copiilor și a tinerilor, potrivit căruia copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în respectarea drepturilor lor.
„Reglementând o cauză de nepedepsire pentru actul sexual dintre un major și un minor, în cazul în care diferența de vârstă este mai mică de 5 ani, statul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă de a adopta dispoziții care să pedepsească efectiv violul și să descurajeze astfel de încălcări grave ale integrității și demnității persoanei”, concluzionează Avocatul Poporului.
Ciudatul amendament, inițiat de Grupul PSD și de liberalul Ioan Cupșa
„Jurnalul” a identificat partea esențială a parcursului legislativ al acestei legi. Este vorba despre un proiect de lege, cu numărul PLX 4572022, care îi are printre inițiatori pe actualul judecător al Curții Constituționale Laura Iuliana Scântei, ex senator PNL, pe actualul ministru al Justiției, senatoarea liberală Alina Gorghiu, dar și pe deputata PSD Laura Vicol, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților.
În forma inițială, așa cum a fost ea scrisă de parlamentarii inițiatori, a fost introdus acest articol 218 alineat 1, care incriminează violul săvârșit asupra unui minor, unde se prevede că actul sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 12 ani, iar dacă acest act sexual are loc prin constrângere, pedeapsa crește până la 15 ani de închisoare. Mai mult, dacă făptuitorul a împlinit vârsta de 18 ani, maximumul pedepsei se majorează cu 5 ani.
Mai departe, în forma inițială, se preciza că fapta de act sexual cu un minor nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 3 ani. Ei bine, conform Raportului suplimentar din data de 26 iunie 2023 al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Grupul PSD și deputatul PNL Ioan Cupșa au introdus un amendament, care a fost admis, prin care diferența de 3 ani a fost majorată la 5 ani.
În această formă, Camera Deputaților a adoptat legea în data de 28 iunie 2023, cu două zile înainte de vacanța parlamentară, cu 267 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și cinci abțineri. Legea a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, la data de 10 iulie 2023, prin Decretul 1002/2023.
