Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aleșii invocă „posibilitatea autorităților statului de a-și digitaliza serviciile proprii”. Consiliul Legislativ face, însă, praf această argumentație, arătând că „posibilitatea” nu poate fi confundată cu „obligativitatea” și arată că proiectul de lege nu ține cont de realitățile din instituțiile publice din România, în special cele de la nivel local. Nici Guvernul României, condus, la momentul emiterii punctului de vedere de liderul PNL Nicolae Ciucă, nu este de acord cu această lege. Senatul, însă, condus, în prezent, de același Nicolae Ciucă, a adoptat legea tacit, la începutul acestei luni. Proiectul a intrat la vot final în Camera Deputaților.
Actul normativ în discuție, PLX 17/2024, este un proiect de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr, 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor și are drept inițiatori trei importanți senatori ai Partidului Național Liberal. Este vorba despre Nicoleta Pauliuc, despre Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș și Claudia Mihaela Banu.
Acesția susțin, în expunerea de motive care însoțește textul de lege, că propunerea are drept scop „reducerea timpului în care un cetățean trebuie să primească răspuns de a o autoritate publică, de la 30 de zile la 10 zile, ținând cont că, în ultima perioadă, majoritatea petițiilor sunt transmise prin mijloace electronice de comunicare, iar instituțiile publice, fie ele primării, consilii județene, ministere sau autorități subordonate acestora își desfășoară activitatea cu publicul preponderent on-line”.
Cei trei senatori PNL sunt de părere că, tehnic, rezolvarea petițiilor transmise în format electronic, prelucrarea și repartizarea lor în interiorul direcțiilor instituțiilor publice pentru primirea răspunsului „este mult mai ușoară”. „De asemenea, autoritățile publice locale sau centrale au posibilitatea digitalizării serviciilor proprii, astfel încât soluționarea petițiilor să fie mult mai ușoară. Cetățeanul poate primi un răspuns mult mai rapid, astfel încât să poată îndrepta acțiunea către o altă instituție, dacă este cazul. Timpul de rezolvare a petițiilor se scurtează, ducând la o mai bună administrare a relației cu cetățenii”, susțin parlamentarii inițiatori în documentul citat.
Modificările propuse
Concret, proiectul de lege vizează trei modificări importante la cadrul legal în vigoare. Prima modificare vizează ca autoritățile și instituțiile publice sesizate să aibă obligația să comunice petiționarului, în termen de 10 zile de la data înregistrării petiției, rezultatul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.
A doua modificare propusă constă în aceea ca acest termen de zece zile să curgă de la data înregistrării petiției la autoritățile sau la instituțiile publice competente.
De asemenea, proiectul de lege mai vizează introducerea în OUG a obligației ca, în situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțite, conducătorul autorității sau al instituției publice în cauză să poată prelungi termenul cu cel mult alte zece zile, iar în domeniul energiei și al gazelor naturale termenul să poată fi prelungit cu cel mult 15 zile, cu notificarea prealabilă a petiționarului.
Consiliul Legislativ arată de ce proiectul nu poate fi implementat
Entuziasmul inițiatorilor proiectului de lege este, însă, „răcorit” de Consiliul Legislativ care, deși a remis un aviz favorabil, atrage atenția că, prin această inițiativă legislativă, se propune reducerea termenelor de soluționare a petițiilor de a 30 de zile la 10 zile pentrru petițiile obișnuite, de la 45 de zile la 20 de zile pentru petițiile care necesită informare și cercetare amănunțită, și de la 60 la 25 de zile în cazul petițiilor din domeniul gazelor naturale și al energiei.
„Expunerea de motive nu prezintă argumente suficiente în acest sens”, se precizează în acest aviz. Consiliul Legislativ subliniază că „argumentul potrivit căruia petițiile și răspunsurile la acestea sunt transmise prin mijloace electronice de comunicare este combătut de faptul că există încă instituții care transmit soluțiile către autorități în format fizic, pe hârtie”. „În ceea ce privește argumentul potrivit căruia autoritățile și instituțiile publice au posibilitatea (însă nu și obligația) digitalizării serviciilor proprii, acesta nu ține cont de gradul actual de digitalizare a activităților autorităților și instituțiilor publice, în special la nivel local”, mai arată Consiliul Legislativ.
Potrivit avizului citat, Curtea Constituțională, în Decizia 607/2018, arată că dreptul public este supus regulii în virtutea căreia termenele se calculează în zile calendaristice, în sensul că se includ în termen și ziua în care acesta începe să curgă, și ziua în care se împlinește. „În cazul în care termenul prevăzut va fi de 10 zile, întrucât este vorba despre zile calendaristice, iar zilele în care este primită, respectiv expediată petiția sunt incluse în termenul respectiv, timpul efectiv de soluționare a petiției se va reduce, de fapt, la șase zile”, conchide Consiliul Legislativ.
Premierul Ciucă, aviz pentru președintele Senatului, același Ciucă. Legea, adoptată tacit
Povestea acestei propuneri legislative este și mai interesantă. Proiectul a ajuns și pe masa Guvernului. Inițial, pe masa Guvernului condus de Nicolae Ciucă, președintele PNL, care a emis Parlamentului un punct de vedere în care arată că Executivul nu susține adoptarea unei astfel de propuneri legislative. „Considerăm că, până la implementarea tehnologiilor digitale la toate nivelurile administrației publice, modificările legislative care vizează activitatea personalului ar putea avea efecte negative în ceea ce privește relația cu cetățenii”, se arată în acest punct de vedere,
Avizul a ajuns pe masa președintelui Senatului, care, la momentul în care legea a intrat în dezbatere, era același Nicolae Ciucă. Aici, Comisia pentru Antreprenoriat și Turism a avizat negativ proiectul, iar, în cazul de față, nici măcar nu a fost întocmit un raport. Legea a trecut de Senat, la data de 5 februarie 2024, prin adoptare tacită, ca urmare a împlinirii termenului prevăzut la articolul 75 alineat 2 din Constituție.
Cu acest rezultat, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, la data de 7 februarie, beneficiind de semnăturile de susținere a multor senatori și deputați de la PNL, printre care îi regăsim pe Roberta Anastase, pe Daniel Fenechiu sau pe Marcel Ioan Vela. Mai mult, și ex-deputatul PNL Vasilică Potecă, actual membru AUR, a semnat pentru acest proiect. În 13 februarie, Comisia pentru Drepturile Omului a remis un aviz negativ. Comisia pentru Administrație Publică are termen să depună raportul final până pe 28 februarie 2024.
