Deputatul PSD Eugen Bejinariu a depus, recent, la Parlament, un proiect de lege prin care vrea să-i scutească pe angajații SRI și SPP care nu mai încheie un nou angajament sau care nu respectă angajamentele deja încheiate de la restituirea costurilor suportate de instituțiile în cauză cu școlarizarea. De asemenea, proiectul vrea să-i scutească pe angajații MAI de la restituirea drepturilor salariale încasate în perioada de școlarizare, în cazul unor abateri identice. Legea mai prevede că militarii SRI și SPP nu pot fi trecuți în rezervă din cauza faptului că au fost declarați „apt limitat” din punct de vedere fizic. La această lege, Bejinariu se bucură de susținerea, cu semnătură, din partea USR-istului Allen Coliban, dar și a unor parlamentari de la AUR și SOS România.
Proiectul de act normativ în discuție are numărul PLX 30/2026 și este o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 801995 privind statutul cadrelor militare și pentru modificarea articolului 70, alineatul 3, din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului. Inițiativa îi aparține deputatului social-democrat Eugen Bejinariu.
Acesta explică, în expunerea de motive, că Legea privind statutul cadrelor militare prevede că persoanele care refuză încheierea unui nou angajament sau care nu respectă condițiile angajamentelor încheiate sunt obligate să restituie, proporțional cu perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate în total, inclusiv cheltuielile aferente drepturilor salariale acordate pe perioada cursurilor cu scoaterea de la locul de muncă, după caz.
Aceste prevederi se aplică atât personalului Ministerului Afacerilor Interne, cât și personalului Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Prevederi similare sunt cuprinse și în Legea privind statutul polițistului, prin care a fost extinsă obligația de restituire asupra drepturilor salariale acordate pe durata cursurilor de formare profesională cu scoaterea de la locul de muncă.
Pentru securiști și bodyguarzii demnitarilor, legea încalcă Constituția
Deputatul PSD Eugen Bejinariu arată, în documentul citat: „cadrul legislativ în vigoare stabilește drepturile salariale ale cadrelor militare. Aceasta reprezintă solda lunară și se compune din solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești. De asemenea, drepturile salariale ale polițiștilor se materializează în salariul lunar, compus din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime și alte drepturi salariale”.
Inițiatorul acestui proiect susține că, ținând cont de faptul că salariul reprezintă un dat câștigat al angajatului, „ce nu poate fi afectat vreunei cauze de restituire, precum și raportat la faptul că răspunderea patrimonială a angajatului nu se poate extinde dincolo de prejudiciul cauzat angajatorului care, în materia formării profesionale, nu va depăși costurile efectiv suportate de angajator, prevederile legale respective nu se pot aplica la nivelul Serviciului Român de Informații și Serviciului de Protecție și Pază, nefiind în raport cu prevederile Constituției”.
În proiectul de lege se precizează că participarea salariaților la cursuri care au ca scop implementarea și respectarea reglementărilor și politicilor interne ale angajatorului, asigurarea instructajului privind sănătatea și securitatea în muncă sau aspecte organizatorice ale instituției constituie obligații legale ale angajatorului „și nu pot intra în sfera pregătirii profesionale pentru care salariatul ar putea fi obligat la restituirea costurilor suportate”.
Aptitudinea fizică să nu mai constituie motiv de trecere în rezervă
În prezent, la nivelul Serviciului Român de Informații, cadrele militare clasate drept „apt limitat” parcurg etape succesive de analiză, în scopul identificării unui post care să asigure concordanța dintre atribuțiile prevăzute în fișa postului și capacitatea de muncă a persoanei. „Trecerea în rezervă se realizează doar în situația în care, la nivelul întregului Serviciu, nu există niciun post care să permită conformarea la recomandările medicale”, arată Eugen Bejinariu.
Conform expunerii de motive, în contextul în care formarea profesională a personalului presupune resurse financiare însemnate și o perioadă îndelungată de pregătire, menținerea în activitate a cadrelor cu experiență, chiar și în condiții de aptitudine fizică restrânsă, constituie o măsură rațională și eficientă de gestionare a resurselor umane.
În forma legii propuse, elevii sau studenții unei instituții de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile MAI care refuză încheierea unui nou angajament sau care nu respectă condițiile angajamentelor încheiate sunt obligați să restituie, proporțional cu perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate pe perioada școlarizării.
Se elimină, în schimb, sancțiunea restituirii drepturilor salariale acordate pe perioada cursurilor cu scoatere de la locul de muncă.
De asemenea, proiectul mai elimină prevederea conform căreia ofițerii, maiștrii militari și subofițerii Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere în cazul în care sunt clasați „apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară.
Toată lumea este de acord cu proiectul. Și-au dat mâna PSD, USR, AUR și SOS România
Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Agenția Națională a Funcționarilor Publici au emis avize favorabile pentru adoptarea acestui proiect de lege. Legea este susținută, totodată, cu semnături, și de deputatul AUR Radu Fabian Cristian, de deputatul USR Allen Coliban, de deputatul SOS România Vasile Nagy, precum și de senatorul PSD Laurențiu Cristinel Țeleluș și de senatorul PNL Nicolae Neagu.
Proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 9 februarie 2026 și s-a aflat în consultare publică până ieri, 19 februarie 2026.
Guvernul trebuie să trimită punctul de vedere și fișa financiară până la data de 3 martie 2026. Consiliul Suprem de Apărare al Țării trebuie să transmită avizul său până pe 26 februarie 2026. Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților are obligația să transmită raportul către Plen până la data de 3 martie 2026. Senatul va fi Camera decizională.


