x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Paştele ţigănesc, bairamul fără Dumnezeu

0
Autor: Ionela Gavriliu 13 Apr 2010 - 00:00
Paştele ţigănesc, bairamul fără Dumnezeu Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


În vreme ce alţi creştini au sărbătorit şi Paştele şi au terminat deja ouăle roşii, ţiganii spoitori din România au sărbătorit Învierea duminica aceasta. Membrii comunităţii de spoitori din CălăraşI s-au trezit cu noaptea în cap să taie mieii drept jertfă pentru sănătatea lor şi a copiilor lor. Pentru că ţin şI Paştele o dată cu ortodocşii, nu mai merg la Biserică acum când doar îi mulţumesc Domnului că i-a scos din necazuri.

La o săptămână după ce ortodocşii sărbătoresc Paştele, în fiecare an ţiganii spoitori din ţară dau iama în mieii rămaşi şi fac o petrecere cu lăutari şi mâncare din belşug pentru a-I mulţumi lui Dumnezeu că le-a salvat vreun copil bolnav sau vreun ginere de puşcărie.

În cartierul F.N.C Livadă, la marginea Călăraşiuliui, se află una din cele 8 comunităţi de spoitori din oraş. Dacă n-ai vedea dincolo de calea ferată câteva blocuri, ai zice că eşti la ţară, pentru că uliţele te îneacă cu praf, jumătate din case nu au trasă electricitate, de canalizare nici vorbă. Majoritatea construcţiilor sunt acoperite cu tablă, pe cxasele celor mai avuţi atârnă câteva icoane aurite sau se înalţă turnuleţe. Uliţele poartă nume ilustre, strada Ion Voicu, Ştefan Bănică şi Fundătura Romani. La fiecare poartă femeile au pus din zori câte o cunună de salcie după obicei. Ca să se respecte tradiţia în totalitate, mieilor trerbuie să li se taie gâtul pe muzică de lăutari, aşa că de la 6 dimineaţa Niţă Bulaşâţii, adică "lătură" pe româneşte, umblă cu Sardo şI Leo după el din poartă în poartă, doi puşti pricepuţi la clarinet, acordeon şi voce, cu care face ceva bani la sărbătoare. Lătură face asta de când se ştie şi nu e an în care să nu taie şi el un miel ca jertfă. Anul ăsta are o oaie, dar Dumnezeu o primeşte că e din suflet.


JERTFĂ, NU POMANĂ
Nea Nicolae s-a trezit cu noaptea în cap ca să taie un miel. "Din puţinul pe care-l am", spune modest. Are 7 băieţi şi a vrut să-i dea Dumnezeu şi o fată. I-a promis că dacă îi împlineşte dorinţa, o să taie vreme de 7 ani după ce i se va mărita fata câte un mieluşel Domnului. Au trecut demult cei 7 ani, dar omul tot simte că trebuie să mulţumească. Doar ce-i intră lăutarii în bătătură că se şi repede la miel, îl apucă de cap, îşi face o cruce largă, în vreme ce nevsata îi pune animalului o coroniţă cu flori la gât. Când sângele începe să ţâşnească din beregată, femeia aduce un vas pe care-l umple. Va arunca sângele pe gârlă, să fie primit. Îşi înmoaie un deget în sânge şi însemnează pe frunte copiii din jur, să fie apăraţi de rele. "Mielul ăsta nu e pomană. Nimeni nu zice bodaproste că e înjurat. E pentru sănătate, ştie El Dumnezeu exact pentru ce mulţumim. Până la prânz facem drob, friptură cu orez şi mergem în centru, la barul lui Sorin, şi întindem masa", explică bărbatul, în timp ce se şterge pe mâini de sânge. Drobul nu e migălos ca la români, toate organele mielului sunt tocate, amestecate cu ceapă şi pătrunjel şi se oferă aşa, bucăţele nelegate.

Trupă lui Lătură porneşte mai departe. Până la 9 trebuie să treacă pe la toţi cei pe care "impresarul" i-a trecut în carnet. Tariful e în jur de 15 lei de cântare, dar se poate ajunge şI la câţiva lei la unii mai nevoiaşi. "Mai încolo e uliţa amărâţilor. Dau şi ei căt pot, trebuie să fim oameni", explică Bulaşâţii. Ca dovadă, intră într-o curte în care o bătrână îl ia în primire de la poartă că a întârziat şi-i întinde câteva hârtii de un leu. Casa arată de parcă a vizitat-o o bombă, cu o gaură mare în peretele din faţă. "Aştia au aer condiţionat pentru la vară, să moară ei", râde Leo. "Haoleu, de când te aşteptăm, mânca-ţ-aş talentul tău. Parali iesti", spune stăpâna casei şi se şterge pe mâini pe dosul fustei, pune coroniţa la gâtul mielului care behăie tragic şi apropie castronul de gâtul animalului, lângă cuţit.


"O ZORELO", PENTRU SĂNĂTATE
După două uliţe lungi, lăutarii ajung la doamna Lucica în curte. Aici sunt deja doi miei întinşi pe iarbă şi alţI patru la rând la sacrificiu. Unul din nepoţI îi încalecă înainte de a-i pasa măcelarului şi apoi se distrează adunându-le copitele într-un sac. Femeile casei au pus apă la fiert într-un ceaun şi spală maţele şI măruntaiele. Aduc la îndemână snopurile de verdeaţă pe care le vor folosi la drob. Cinstesc lăutarii şi "gajii". "Hai, Leo, nu te izmeni, bagă şi din gură", îl îndeamnă Lătură pe gurist. Şi Leo începe la obiect: "Mi-e prieten şi mi-e frate buzunarul de la spate? Şi buzunarul din faţă/ Sunt sătul de lumea hoaţă". Stăpânul casei, Concarul după poreclă, are gândurile bine ascunse şi se frămăntă pe un butuc, în timp ce lăutarul se tânguie. Majoritatea familiei lui e în Italia, are un ginere cu ceva la cap de niciun doctor nu-i găseşte leac. Necazuri. "Mielul ăsta e pentru un băiat din Italia, ăsta e al noră-mii, celălalt e pentru ginere. Altul pentru sănătate. Fiecare e pentru ceva anume", explică . Ginerele ridică paharul zicând "Tevez bahtalo" şi "O zorelo", care înseamnă "Noroc şi sănătate". Dacă ar putea, bărbatul ar tăia un miel şi pentru a avea curent şi canalizare acasă. Dar asta nu ţine doar de Dumnezeu.

Într-o altă curte sunt deja împodobiţi în aşteptarea lăutarilor doi mieluşei. Un băieţel de vreo 3 ani, cu lanţ şi cruce la gât e pus între ei. Măcelarul gâtuie animalele, din clarinetul lui Nardo curge scuipat, iar bunica însemnează băiatul cu sânge, de parcă ar fi dintr-o castă indiană. Bătrâna azvârle câteva lumânări aprinse în castronul în care a adunat sângele mieilor. Miroase a pelin şi a sânge.PAŞTELE SPOITORILOR
Spoitorii din Călăraşi sunt plecaţi majoritatea în Italia, aşa că acum trăiesc după fiţa italiană. Te servesc cu esspresso de-ţi stă inima, iar Bulaşâţii se laudă cu o oglindă veneţiană şi un tablou făcut de un pictor celebru italian. "Nu mai ştiu cum îl cheamă pe pictor, dar am tăiat juma' de tablou că nu-mi încăpea pe perete", spune în timp ce ne arată un fel de "Răpirea din Serai" în variantă renascentistă.

După ce mieii au fost sacrificaţi, femeile se pun pe gătit orezul cu carne, friptura şi drobul, iar o parte din bărbaţi se retrag la barul lui Sorin din centrul cartierului. Femeile trec cu tăvi cu drob, iar bărbaţii iau cu mâna şi mănâncă. Pe la prânz sunt deja sătui şi toropiţi de soare şi de manelele date la maximum la staţie până vin lăutarii cu instrumentele .

Ciomagă e un fel de "Naşul" local. Gras, înţiplat într-un costum verde, cu ochelari fumurii şi pălărie de fetru, joacă şah la masa de afară. Urmăreşte cu coada ochiului între două mutări un Jaguar caare se îneacă în praful de pe drum şi dispare pe o uliţă pe care probabil producătorii maşinii nici n-au visat că va ajunge vreodată. Când vezi cum se pierd piesele de şah între pumnii ca două ciocane, înţelegi de unde i se trage porecla.

Pe la ora 2 încep să fie scoase mesele în faţa porţilor de pe uliţa principală. Femeila aduc cazanele cu mâncare, pâinea, verdeţurile şi farfuriile în care vor împărţi. Farfuriile nu le vor da de pomană, doar vor deşerta bucatele la grămadă în ligheanele şi sacoşele de rafie ale celorlalţi. Şi vor primi la rândul lor la fel.

Pe marginea drumului s-au pripăşit deja femei care vor doar să primească. Au sarsanalele pregătite şi fumează ca şerpoaicele, vorbind de copii. "Auzi, fă, unde e copilul tău? Au luat-o direct din Gara de Nord şi e la Paris", spune una cu importanţă. "De ăla a lu' Lenuţa ai auzit că a fugit cu o fată?", nu se lasă alta mai prejos, că e la curent cu toate. "Ai bani pă tine, mă? Ce face fi-tu? Fură. Cum se mai descurcă acuma, na?", îi face în ciuda o babă unui bărbat de la bar, căzut în amorţeală. Nevasta vine şi-l culege pe beţiv pentru a-l căra acasă, aşa cum a cărat farfurii toată ziua de la unul la altul: cu simţul datoriei. Femeile puse pe primit îşi fac deja strategia cum să atace mesele încărcate şi cum să mulţumească. "Ia să le zici tu bodaproste, să vezi ce te înjură. Zi-le de sănătate", se de expertă o babă ştirbă. Curând începe să îndese în sacoşe orezul, cu pâinea, ceapa verde, friptura şi carne neprăjită.

Pe uliţă încep să apară şi copii, majoritatea mânjiţi cu sânge în frunte. Fetele, rujate şi cu hainele cele mai bune, scuipă seminţe şi se leagănă de pe un toc pe altul, iar băieţii se joacă cu pistoale şi săbii de jucărie. Când încep să cânte lăutarii, se mişcă expert, cum au văzut că fac oamenii mari pe canalele tv cu manele. Acolo se laudă şi Leo lăutarul că a apărut de câteva ori: "Că niciodată nu mori/ E Paştele la spoitori", improvizează lăutarul, impulsionat de câteva zeci de lei.


SPOITORII DIN CĂLĂRAŞI, "ITALIENI" ŞI FĂRĂ CARTE

În cartierul F.N.C. Livadă din Călăraşi sunt în jur de 300 de case şi aproape 3000 de suflete. Majoritatea e plecată în Italia. Nu există canalizare, gaze, în multe din case nu e curent. Majoritatea copiilor nu merg la şcoală. Conform liderului ţiganilor spoitori Vasile Iancu, jumătate din bunicii care au grijă de copii nu au venituri şi mulţi suferă de TBC. Principala problemă în comunitate este că mulţi tineri îşi iau carnetele de conducere ilegal, deşi nu ştiu să scrie şi să citească, astfel că cei care trec prin cartier sunt sfătuiţi să meargă mai pe lângă garduri.

Iancu explică de ce romii din Călăraşi aleg să aibă două sărbători de Paşte: "Noi de Paştele românilor sărbătorim moartea, iar după o săptămână celebrăm Învierea. Nu le amestecăm. Atunci nu tăiem mieii, doar acum, la Înviere. Tinerii nu prea mai păstrează tradiţia, duc direct mieii la biserică, fără să se mai murdărească. Nu înţeleg că e jertfă, nu pomană. E un obicei doar al ţiganilor spoitori. Unii îi zic bairam". În Călăraşi există comunităţi de spoitori în cartierele FNC Livadă, La Farfurie, Doi Cocoşi, Mircea Vodă şi la Bazar, cu totul peste 6000 de suflete.

Citeşte mai multe despre:   special,   pastele,   ţigani spoitori

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 
Diabetul este denumit ucigaşul tăcut, viclenia lui îl face să nu dea simptome mult timp. Boala macină organismul multă vreme căci, uneori, se descoperă şi după 10 ani. În terapia diabetuluide tip II sunt...
Serviciul de email marketing furnizat de