Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Putini au aflat despre faptul ca pentru pictarea icoanelor de la manastirea Agapia marele artist Nicolae Grigorescu a folosit drept modele maicile ce faceau parte din obstea sfantului lacas. "In zugravirea sfintilor s-a inspirit alegandu-si ca modele fie maici din manastire, fie preoti sau localnici din satele din jur. Se spune ca in acea perioada, anii 1858-1861, cand au fost realizate picturile, maicile veneau mai tarziu in biserica, se asezau in strane si isi contemplau propriile chipuri pictate pe zidurile lacasului.
Tanarul artist ii marturiseste prietenului sau, scriitorul Alexandru Vlahuta, ca pentru a obtine figura si atitudinea cerute la fiecare personaj s-a inspirat din trasaturile celor din jur. Pe atunci era permis acest lucru, astazi nu', a spus maica Apolinaria, ghidul de la muzeul Manastirii Agapia, aflata in aceste zile la Iasi. Ea a venit in capitala Moldovei pentru a insoti colectia celor 24 de icoane pictate de Nicolae Grigorescu la Agapia in afara celor zugravite pe zidurile bisericii. Acestea sunt expuse la Muzeul Unirii din Iasi (foto) si pot fi admirate de localnici dar si de turistii aflati in trecere prin localitate pana pe 29 aprilie. Istoria "comorilor' lasate de Grigorescu la manastirea Agapia este una deosebita.
"Artistul era foarte tanar, avea numai 20 de ani cand a pictat biserica manastirii. Aceasta reprezinta de altfel ultima sa etapa ca pictor religios. Dupa Agapia, Grigorescu si-a schimbat stilul si nu a mai pictat icoane', a mai spus sora Apolinaria. De la ea am aflat ca in incinta lacasului s-au pastrat pana la un moment dat chiar unele schite ale marelui artist. "Existau undeva la staretie dar s-au pierdut intr-un incendiu'. Icoanele pe care (o parte) le puteti admira in imaginile pe care vi le prezentam sunt expuse in muzeul vechii manastiri Agapia din 1927 anul infiintarii acestuia. Lacasul este legat si de amintirea scriitorului Alexandru Vlahuta. Una dintre maici era chiar sora sa, de altfel cei doi copii ai prozatorului au fost crescuti in acelasi loc.
"Vlahuta a scris si o monografie despre marele pictor. S-au aflat amandoi in acest loc binecuvantat de Dumnezeu'. Aflu de la sora Apolinaria ca la Manastirea Agapia exista si bune posibilitati de cazare. "Ii asteptam cu mult drag pe cei ce vor sa viziteze manastirea de Pasti, dar nu numai atunci. Exista camere pentru pelerini in interiorul manastirii dar si la casele manastiresti din afara. La Arhondaric anul trecut era 30 de lei cazarea pentru o noapte si au fost chiar si de Pasti locuri destule'. Acum manastirea este in renovare, dar e la fel de frumoasa. "De sarbatori vin si participa la slujba foarte multi credinciosi, mai ales in Duminica Pastelui.
La "manastirea lui Grigorescu' au poposit Mihai Eminescu, Gala Galaction, Calistrat Hogas si Alexandru Vlahuta
Manastirea a constituit dintotdeauna o veche vatra pentru oamenii de cultura, Mihai Eminescu, Gala Galaction si Calistrat Hogas fiind doar cateva nume dintre cei care i-au trecut pragul. De altfel lacasul sfant este unul dintre cele mai mari din sud-estul Europei, la Agapia vietuind mai bine de 300 de maici. "Din pacate este o mare criza a monahismului in acest moment in Occident', spune sora Apolinaria care imi impartaseste apoi din nou bucuria admirarii frumoaselor icoane ale lui Grigorescu. "Printre cele 24 de icoane avem cateva care sunt folosite la procesiuni'. Exista cateva usor deteriorate. O icoana rupa. Insa printre ele se gaseste si icoana de concurs a lui Grigorescu "Maica Domnului cu pruncul, inconjurati de ingeri'.
"Se spune ca marele pictor ar fi participat cu ea la un fel de concurs. El a pictat mai intai biserica Manastirii Zamfira, pentru 500 de galbeni. Apoi planuieste sa faca o calatorie la Paris pentru a-si desavarsi studiile cu marii artisti din Franta. A incercat sa obtina o bursa dar a fost respins, a incercat niste compozitii istorice, dar cum nu avea cunostintele tehnice necesare, asa ca a decis sa stranga bani pentru a pleca in strainatate. Impreuna cu calugarul Isaia Persiceanu planuiesc sa ajunga in capitala Frantei. Pictorul ajunge Manastirea Neamt, manastirea de metanie a calugarului, dar Isaia se imbolnaveste. Iar Grigorescu, in asteptarea lui s-a apucat de pictat icoane. Si una dintre acestea a ajuns in mainile maicii starete de la Agapia. Aceasta era in cautarea unui pictor intrucat de curand se terminasera lucrarile de renovare'.
Ea a fost cucerita de talentul ilustrat in splendida icoana si l-a ales pe tanarul Grigorescu in dauna altor doi pictori aflati si ei pe lista acesteia. "In 1858 a semnat un contract pentru 2000 de galbeni, angajandu-se ca intr-un an si sase luni sa termine picturile din biserica manastirii. Insa lucrarile s-au intins pe durata a mai bine de trei ani. Pe langa cele zugravite pe zidurile sfinte a lasat si cele 24 de icoane ce pot fi purtate (unele dintre ele) la fel de fel de procesiuni. "Sunt picturi ce se incadreaza perfect stilului neoclasic, asa cum se picta in a doua jumatate a secolului XIX'. Pe toata durata lucrarilor Grigorescu a folosit "modele vii' din cei care se aflau in preajma sau chiar sateni. "Locuia intr-o casa pusa de dispozitie de manastire. Picta toata ziua, insa nu se stie daca a avut ajutoare'. Trasatura neindoielnica a talentului sau iese in evidenta inca de la primele chipuri de sfinti ridicate pe zidurile lacasului. "A fost cea mai importanta opera a sa legata de biserica. La Agapia a atins cea mai buna forma a sa in stilul neoclasicismului ce promova chipuri ideale'.
De atunci se vorbeste tot mai des de acea frumusete idealizata pe care a reusit sa o exprime Grigorescu in icoanele sale, fapt neegalat pana astazi. "In alta icoana este reprezentat Mantuitorul pantocrator cu globul in mana ce simbolizeaza pamantul. Intr-o alta e reprezentata Maica Domnului si Iisus incojurati de heruvimi si asezati pe nori: toate acestea provin din neoclasicism. In unele si din Renastere, dar majoritate icoanelor sunt lucrari originale gandite de tanarul (pe atunci) artist'.
Activitatea de zi cu zi la Manastirea Agapia
Pentru cei care vor sa ajunga la Agapia va descriem cum se desfasoara o zi la manastire. "Viata calugareasca este o imbinare intre ascultare (munca) si rugaciune. Concret, participam la slujbele din biserica, apoi pravila de rugaciune a fiecaruia se desfasoara la chilie. Si mai exista si activitatile din timpul zilei. Dimineata, de la 5.00 la 8.00 se desfasoara Sf. Liturghie, apoi mergem la ateliere'. Pentru ca este una dintre cele mai mari manastiri din tara exista foarte multe ateliere, cum ar fi cele de realizare icoane, atelierul pentru vestminte preotesti, de croitorie, cojocarie, tricotaje, broderie manuala. "Eu vara sunt la muzeu iar iarna lucrez la atelierul de croitorie: fac modele de broderie pentru vestminte preotesti pe calculator, pentru ca avem o masina de brodat industriala', a mai spus maica Apolinaria.
