x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pe urmele Crailor de Curtea Veche

0
19 Apr 2004 - 00:00

Un loc al pierzaniei si al dezmatului, plin de hoti si femei usoare, cersetori, si boieri scapatati. Asa descria Mateiu Caragiale Curtea Veche acum un secol. Peste ea istoria s-a asezat in straturi. Fiecare pojghita de spoiala are oamenii ei.

Omul inalt, bine facut, cu mustata proaspat tunsa si cu geaca de piele „made in Turcia" se uita vesel cand intr-o parte, cand in alta. Supravegheaza cu ochi de vultur marfa intinsa pe caldaram. Un batranel cu palarie ponosita si haina roasa se uita lung, cu obrazul in palma, la acuarelele prafuite rezemate de ziduri. Ar cumpara si n-ar cumpara. Apoi se indeparteaza agale catre o alta pravalie, mai interesanta, aflata ceva mai la vale, aproape de coltul Strazii Covaci cu vechea Sepcari.

Pravalii cu obiecte de odinioara

Strada s-a umplut de galerii de antichitati. Unele specializate, fie in fotgrafii, fie in masini de scris. Altele cu de toate. Pe urmele Crailor de Curtea Veche a aparut si o „pravalie de nimicuri" ce le poarta numele. Romanul scris in primele doua decenii de secol XX de Mateiu Caragiale i-a fascinat pe multi. Sasa Constantinescu si-a numit pravalia dupa romanul lui Caragiale „cu gandul la aventurile nocturne ale acelor rafinati decazuti" care erau personajele romanului: Pasadia, Pantazi si Pirgu.

„Aveam sa aflu cativa ani mai tarziu adevaratul sens al expresiei: «Craii» erau nici mai mult nici mai putin decat hotii si vagabonzii, pentru care, la 1793, Voda Sutu scornise porunca domneasca cerand «a se astupa cu pari, nuiele si maracini» refugiul de «oameni rai» de la Curtea Veche", povesteste Sasa Constantinescu.

Craii de atunci au disparut dupa 1940. Casele care, odinioara, adaposteau hoteluri de toate felurile au fost inchiriate pe nimic „oamenilor muncii". Dar chiar si asa franturi din povesti s-au pastrat. Fara intimitati, fara vulgaritati, dar cu un viu parfum de mahala.

Un crai al strazilor

„Nu faceti poze la tablouri. Va rog frumos", se rasteste vanzatorul cu geaca de piele si mustata proaspat tunsa la trecatori.

„Cuba", cum il striga toti prietenii din zona pe vanzatorul din strada, sta pe Strada Soarelui de treizeci si ceva de ani. Sta chiar intr-o casa odata boiereasca, de la 1874. Se mai vede inca data constructiei modelata in fier forjat pe balustrada balconului. Cuba vinde acum „vechituri". Odata vindea blugi, tigari BT si nes „pe sestache". Doar noaptea si in cantitati mici, ca sa nu-l prinda militia. Asa facea toata lumea in pravalioarele de pe Strada Covaci si in tot centrul vechi pe vremea comunistilor. „De la haine vechi, la inceput, dupa razboi, s-a ajuns incet-incet la blugi si tigari bune. Iar acum vindem obiecte vechi", rade Cuba.

Povesti cu terase si bordele

Cuba a auzit multe povesti despre Curtea Veche si craii ei de odinioara, de dinainte de comunisti. „Aici e multa istorie. Strada asta, Covaci, e foarte veche si n-a fost intotdeauna asa, cu vanzatori de antichitati", spune omul. Povestile le-a auzit de la batrani, dar mai ales de la batranele care s-au mutat si ele in casele de pe strazile din centrul vechi al Bucurestiului o data cu nationalizarea, prin anii ’50.

„Pai e o casa cu o terasa mica ceva mai la vale. Acolo a fost prin 1912-14-16... Erau niste masute jos unde stateau clientii si beau o bere. Si cucoanele ieseau la geamuri si ei alegeau. Asa zic batranii. Daca intri sa te uiti prin toate camerele si daca ai citi tot ce gasesti prin ele ramas... sunt multe istorii aici", povesteste Cuba cu un ranjet entuziasmat, de cunoscator.

In curtea interioara a casei cu pricina, omul intra printr-un gang, aproape un tunel, ingust, cu peretii innegriti si un miros de excremente si mucegai. Spre capat tunelul se mai largeste si da intr-o curte mica, plina de gunoaie, scanduri abandonate. De jur imprejur: ferestre, balcoane pe care sunt pictate flori albe. Vopseaua a crapat, dar pictura inca se mai vede. Scara interioara, de lemn, ramasa de un secol, chiar mai mult, urca in spirala pana la acoperis. La un geam de la etajul intai e doar un copil care se joaca: scuipa pe betonul din curte si numara cat face saliva pana jos.

„Iaca despre ce vorbeam eu. Aici stateau boierii si acolo sus ieseau domnitele la agatat. Nu mai stie nimeni ce se petrecea acolo, ca au murit de mult", rade Cuba.

Locatarii unui vechi stabiliment

La geamul de la etajul intai apare langa fata baietelului si cea a unei femei. „A fost o filmare aici. Candva inainte de ’89. Atunci au pictat balcoanele", spune femeia. Ea nu stie nimic despre craii de altadata si nici despre femeile usoare care-si primeau odata iubitii sau clientii in camarute. E prea tanara.

Nici vecina mai in varsta nu-si aminteste sa fi gasit aici decat o casa goala pe care statul i-a repartizat-o acum 39 de ani. „Era atunci o proprietareasa care avea vreo trei fete. Dar nu mai stiu acum cu ce se ocupau. Nu vedeti ce mizerie e aici? Asta e, asta ne-a dat stapanirea", ofteaza batrana. „Pe aici au fost magazine pe vremea comunistilor. Faceau bisnita. Dar inainte de asta... nu stiu eu", mai spune femeia si se indeparteaza catre bucatarie cu ibricul de ceai aburind. Miscarea de inchidere a usii deranjeaza prin colturi panzele groase si negre de paianjen.

Pe Strada Soarelui

Acolo unde acum sunt pravalii cu antichitati era odata un hotel. Cuba spune cum pe sub cladirea hotelului, la ale carui feresti stateau odinioara tot cucoane ce zambeau musteriilor terasei, trecea o alta Dambovita, subterana, numita Raul Negru. „Eh... povesti. Dar poate mama Nica stie mai multe. Hai la ea." Si omul se indreapta spre usa de fier a unui alt tunel cu peretii scorojiti care da intr-o curte interioara a unei alte case nationalizate candva, in anii ’50. La unul din geamurile de la parter apare capul albit al unei femei de 70 de ani. Mama Nica zice ca nu stie nimic din vremurile de odinioara. „Poate Verginica, aia de statea... Ea ar putea sa povesteasca", spune batrana. „Hai mama, ca stii. Da’ nu vrei sa spui", o roaga Cuba. „Nu, mai copii, eu nu prea stiu. Dar poate femeia aia stie mai multe."

Cuba se lasa pagubas. N-o poate convinge pe femeie sa spuna povesti. Dar stie el mai bine. „Pai stiu eu de ce ne-a trimis la femeia asta. Ca imi aduc eu aminte, de cand eram copil. Ca aici am crescut. Stii cum sunt copiii... Am gasit atunci niste fotografii cu femei de pe aici. Erau dezbracate, in niste pozitii mai indecente... Hehe, poate ca ne povesteste. Dar tre’ sa-i dam, acolo, vreo cateva sute de mii..." Si daca tot nu iese nimic din povestile lui si ale batranelor care salasluiesc in zidurile vechi de sute de ani, se intoarce la tablourile lui, rezemate de perete. Ii da liber nepotului care a avut grija de vechiturile intinse pe caldaram si isi reia locul printre alti vanzatori ce-si supravegheaza istoria.

Ana Maria Luca


Cea mai veche strada din Capitala?

De la craii medievali ai Tarii Romanesti si boieresele cochete, la „Craii de Curtea Veche" si femeile lor de moravuri usoare, bisnitarii care vindeau blugi si tigari occidentale pe vremea comunistilor si comerciantii de antichitati de astazi. Aceasta este istoria vechii Curti Domnesti a Bucurestiului. Si ea a atras pe Strada Covaci negustori de antichitati.


Un roman despre Portile Orientului

„O vie miscare se iscase in tot birtul. Multi se sculara de la masa, napustindu-se spre iesire. Se auzeau trambitari, treceau pompierii... se aprinsese un cos langa biserica veche, dar fusese stins inainte sa apara tulumbele. Se deschise vorba despre Curtea Veche, careia fara biserica cu turla verde ce-i poarta numele i-ar fi pierit pana si amintirea." Pasadia, Pantazi si Pirgu traiesc din plin atmosfera de inceput de secol XX din tavernele Curtii Vechi si bordelurile mahalelei bucurestene. Intalnirile lor la birtul din Covaci si escapadele la bordelul „adevaratilor Arnoteni" au fost privite atat de critica literara, cat si cititori drept o dovada a destramarii prin viciu si desfrau a aristocratiei romanesti.

Mateiu Caragiale, fiul nelegitim al lui I.L Caragiale, a scris romanul „Craii de Curtea Veche" intre 1910 si 1927. Intentiona sa comuna o trilogie. Al doilea roman avea sa fie „Sub pecetea tainei", din care scriitorul a publicat fragmente in revista Gandirea pana in 1933. Romanul a ramas neterminat. Alk treilea, „Soborul tatelor", a ramas in stadiu de proiect. Din el se mai pasteaza o singura pagina: prima. Scriitorul a murit inainte sa-si indeplineasca visul.


Cine sunt Craii de la Curtea Veche

La 1760 Curtea Domneasca de pe malul Dambovitei a devenit necorespunzatoare. Domnitorul locuia in casele brancovenesti din fata capului Podului Mogosoaei. Alexandru Ipsilanti construieste in Dealul Spirii Curtea Noua sau Curtea Domneasca ot Mihai Voda. Dupa 1775, Curtea Veche nu va mai fi folosita. Va ramane in ruina. In 1793, Alexandru Moruzi a scos „inchisoarea zapciilor domniei" cu „calabalacurile" din Curtea Veche de pe malul Dambovitei. Apoi Curtea Veche s-a prabusit de tot. Aici s-au adunat oameni fara capatai: hoti, vagabonzi, prostitutate, cersetori din toate colturile tarii. Ziua stateau in targuri si pe strazile vechii mahalale, iar noaptea se adaposteau intre ruine. Ei devin stapanii si se intituleaza ironic „Craii de Curtea Veche".

Pe la 1798, voievodul Constantin Hagherli scoate la mezat Curtea Veche, iar terenul este parcelat pentru constructii de catre negustori.

Prin 1802, Curtea a fost martora unei scurte rascoale a „crailor". In timp ce stapanirea se refugiase in munti de teama unei invazii a pazvangiilor din Vidin, hotii, prostitutele, cersetorii au spart toate pravaliile si au pradat tot ce au gasit. Apoi au facut un cortegiu in zeflemea si l-au plimbat pe strazi, caci il urau pe Voda. Doar armata otomana a reusit sa-i ostoiasca.

CONTINUARE: Agentia matrimoniala „Gurita de argint"

Citeşte mai multe despre:   special,   vechi,   Cuba,   curtea,   strada,   veche,   craii,   curtea veche

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela
Galerie Foto Decoraţiile importante ale României au devenit simple recompense de serviciu la Interne. Ca un fel de prime, ordinele şi medaliile – decernate cu ocazia Zilei Naţionale - au fost împărţite „sub patronajul”...

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...
Serviciul de email marketing furnizat de