Ce pedepse riscă inculpații de la „Ferma Dacilor”

Dacă se va stabili legătura de cauzalitate între incendiul în care au murit 8 oameni și acțiunile proprietarului, acesta riscă peste 7 ani de închisoare. Ceilalți doi ar putea fi judecați pentru aceleași fapte, dar ar putea primi pedeapsa minimă prevăzută de lege, urmând să stea cel mult un an după gratii. Arestul preventiv arată că procurorii deja au în vedere uciderea din culpă, la care se pot adăuga alte fapte penale, în urma anchetelor care sunt în desfășurare.

În dosarul penal care privește moartea a opt persoane în incendiul de la „Ferma Dacilor” sunt deja trei inculpați: Cornel Dinicu, patronul de facto, dar și cei doi care figurează ca administratori în documente - Ristin Vitomir Adrian și Ilie Adelina Elena. Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a dispus, în dosarul de urmărire penală nr. 393/P/2023, măsura arestului preventiv, pentru 30 de zile, pentru Dinicu, iar ceilalți doi beneficiază de o măsură mult mai blândă, respectiv arest la domiciliu. 

Chiar dacă s-au luat și s-au aplicat tardiv măsurile, pentru că inculpații ar fi avut timp, dacă ar fi vrut, să falsifice probe, să încerce influențarea martorilor, să discute între ei, pentru a da aceleași declarații false sau chiar să fugă din țară, în săptămâna care a trecut de la data incendiului până la decizia instanței, felul în care a fost stabilită de către instanță „ierarhia” în cazul celor trei inculpați arată că principalul vinovat este considerat Cornel Dinicu.

Măsura arestului preventiv pentru inculpatul Dinicu s-a luat în temeiul art. 226 alin. (2), raportat la art. 223 alin. (2) şi art. 202 alin. (1), (3) şi (4) lit. e) Cod de procedură penală, ceea ce înseamnă că este considerat vinovat, în baza probelor de până acum, dar și că în cazul lui, legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare.

Se ia în considerare cumulul de infracțiuni

Conform articolului 192 Cod penal, uciderea din culpă se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când încălcarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin ea însăşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. „Dacă va fi condamnat pentru ucidere din culpă, având în vedere numărul de victime și circumstanțele agravante, ar putea primi pedeapsa maximă prevăzută de lege, adică 7 ani, la care s-ar putea adăuga alte fapte penale care s-ar mai constata în anchetă. La cumul de infracțiuni se ia în considerare pedeapsa maximă, la care se adaugă o treime din suma celorlalte”, a explicat, pentru Jurnalul, anchetatorul Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.

Este posibil ca și inculpatul principal să fi primit aceste informații despre situația juridică în care se află, pentru că prima declarație pe care a dat-o din arest arată intenția de a colabora cu anchetatorii, deși exclude în continuare varianta ca focul să nu fi fost pus de „o mână criminală”.

Posibilitatea circumstanțelor atenuante

În fața instanței, Cornel Dinicu a susținut că este exclusă producerea incendiului în condițiile imputate de Parchet, spunând că vrea să afle cu exactitate ce s-a întâmplat acolo. „Sunt interesat să elucidez acest mister, atâta timp cât știu că am depus toate diligențele în așa fel încât să asigur orice condiție de securitate chiar în plus față de cele cerute de ISU”, a subliniat patronul de facto al complexului turistic.

Dacă inculpatul arată disponibilitatea de a colabora cu anchetatorii, pentru aflarea adevărului, chiar și dacă va fi găsit vinovat, are șanse mari la eliminarea circumstanțelor agravante și asta ar duce la o pedeapsă cu mai puțini ani de închisoare. În prima fază a anchetei, Dinicu a adunat toate agravantele posibile, dacă se ia în considerare o viitoare condamnare a lui pentru ucidere din culpă, dar dacă de acum începe să fie cooperant în anchetă, ar putea să beneficieze de clemența judecătorilor, care ar putea lua în considerare și circumstanțe atenuante.

Șanse zero de supraviețuire

Cei trei inculpați au contestat măsurile preventive de arestare, dar au puține șanse ca acestea să se elimine, pentru că judecătorii au luat deciziile pentru a se asigura că aceștia nu vor comunica între ei, pe parcursul anchetei și că nu vor încerca să modifice probe sau să influențeze martori. Dacă cei doi administratori vor încălca prevederile legale referitoare la arestul la domiciliu, ar putea ajunge și ei în arest preventiv.

Vestea proastă pe care le-au dat-o procurorii este că sunt considerați vinovați, chiar dacă se va stabili o altă cauză a incendiului decât cea a supraîncărcării instalației electrice, pentru că șansele de salvare pe care le-au avut victimele au fost zero, culpa fiind a celor trei inculpați din dosar. 

Cei doi administratori ar putea scăpa cu pedeapsa minimă de 2 ani de închisoare, dacă nu se vor adăuga și în cazul lor alte fapte penale. Cei doi vor fi judecați pentru aceeași faptă ca și inculpatul principal.

Urmăriți în continuare pentru corupție

Mai sunt și alte persoane urmărite penal în acest dosar, referitor la infracţiunile de fals intelectual şi abuz în serviciu în formă continuată: fostul primar al comunei Gura Vadului, Constantin Lungu, actualul primar, Nicolae Marius Sora, şi o funcţionară de la serviciul de urbanism din Primăria Gura Vadului. Cei trei nu au primit nicio măsură preventivă, dar sunt acuzați pentru emiterea, în anul 2020, a unui certificat de atestare a edificării și extinderii construcţiei, „atestând fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului” - în condițiile în care construcțiile de lemn care au ars la „Ferma Dacilor” au fost ridicate, în perioada anilor 2013-2014, fără autorizaţie de construcţie și au funcționat timp de 10 ani fără autorizație de funcționare.

Surse judiciare spun că ancheta s-ar putea extinde și la actualul președinte al Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, în mandatul căruia s-a renunțat la Apel, în procesul intentat de CJ pentru demolarea „Fermei Dacilor”. Despre acesta ar exista suspiciuni cu privire la o relație foarte apropiată cu patronul de facto al complexului turistic, acesta din urmă oferindu-i președintelui CJ mai multe mese festive, la care ar fi participat și angajați ai Consiliului Județean.

Și șefi din alte instituții sunt vizați în continuare de anchetele deschise în acest caz. 

Anchetatorii caută și dovezi ale colaborărilor care au existat între șefii sau angajații instituțiilor și Cornel Dinicu, pentru a face posibilă funcționarea unui complex turistic fără niciun fel de autorizație, timp de un deceniu.