Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși în ultimii ani, agricultura românească a reușit să recupereze din decalajul care o ține la distanță de țările occidentale, ea continuă să aibă probleme structurale mari. Îmbătrânirea populației ocupate în acest sector și dimensiunile prea mici ale majorității fermelor îi reduce acesteia capacitatea de a fi profitabilă. Rezultatul este o contribuție la PIB în scădere constantă în ultimii ani.
Potrivit unui raport privind start-up-urile din agricultură și industria alimentară, astăzi 44% dintre fermierii români au peste 65 de ani. În România se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultura UE, creând 1,77 milioane de locuri de muncă. În țara noastră sunt aproximativ o treime din totalul fermelor din UE, dar 90% dintre acestea au sub cinci hectare, ceea ce le transformă în ferme de subzistență. Aceste date apar în raportul „Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”, realizat de Impact Hub Bucharest (reprezentantul Institutul European de Inovare și Tehnologie în România), în parteneriat cu platforma online destinată antreprenorilor Startarium.
Contribuția la PIB, în scădere
Conform raportului citat, agricultura continuă totuși să fie un sector important atât pentru economia României, cât și pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuții la PIB în scădere constantă și a unei profitabilități tot mai reduse. Contribuția sectorului agricol în formarea PIB-ului României a fost de 3,9% în 2023 și de 3,2% în 2024, iar raportat la UE a fost de 1,3% în 2023. La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forță de muncă îmbătrânită și riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului și lipsa apei.
Cum arată sectorul start-up-urilor
Raportul arată că la nivelul anului 2023, momentul culegerii datelor disponibile, existau 73 de start-up-uri FoodTech și AgriTech în România. În perioada 2018-2023, au existat 18 runde de finanțare atrase, din care 14 milioane de euro pentru sectorul FoodTech și patru runde în valoare de 1,6 milioane de euro pentru cel AgriTech. În plus, potrivit raportului, nivelul de digitalizare în fermele românești este redus, deși utilizarea de tehnologii avansate precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligență artificială ar crește semnificativ rentabilitatea sectorului.
„Un sector vital pentru România, cu o forță de muncă impresionantă, agricultura a avut anul trecut un an mai puțin remarcabil. Institutul Național de Statistică arată că agricultura a avut o contribuție negativă de -0,4% la PIB, cu o pondere de 3,2% și o scădere a volumului de activitate de 10,5%. În plus, investițiile în FoodTech și AgriTech din Europa Centrală și de Est au scăzut cu aproape 55% în 2023, din cauza creșterii dobânzilor și a climatului economic dificil. (..) Una dintre concluziile principale arată potențialul foarte mare al agriculturii românești, care are nevoie de date, de optimizarea consumului de resurse (apă, energie, îngrășăminte) și de îmbunătățirea randamentului per hectar pentru a deveni rentabilă. Mai mult, este esențial să fie încurajată formarea de cooperative moderne, precum și a altor forme de colaborare care să permită fermierilor mici să acceseze piețe, tehnologii și finanțare”
Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium
Procesarea este deficitară
Lanțul de aprovizionare cu alimente implică mulți actori și activități, de la producția agricolă primară la procesarea, de la distribuția și comerțul cu amănuntul până la consumul alimentelor. În România, producția agricolă primară a contribuit cu aproximativ 52% la economia sectorului în 2022, În schimb, în Luxemburg, această pondere a fost doar de aproximativ 7%. Acest lucru evidențiază faptul că economia României este puternic bazată pe producția agricolă brută, mai degrabă decât pe procesarea, distribuția sau serviciile conexe. Deși aceste sectoare au crescut în ultimii ani, ele încă joacă un rol secundar în ceea ce privește impactul, arată raportul.
Prețurile mari au redus cantitățile de pesticide
Piața globală a pesticidelor este în scădere, iar aceeași tendință se observă și în România. Din cauza prețurilor ridicate, fermierii și-au redus utilizarea îngrășămintelor pe scară largă. Datele publicate de România în 2022 (în cadrul programului „De la fermă la furculiță”) arată o reducere constantă a utilizării pe scară largă a pesticidelor chimice. Cu toate acestea, există încă niveluri ridicate de utilizare a pesticidelor periculoase. România a stabilit indicatori de monitorizare atât pentru gestionarea durabilă a îngrășămintelor, cât și pentru reducerea utilizării pesticidelor.
România se află într-o poziție foarte bună în ceea ce privește protejarea biodiversității. Astfel, 95% din terenurile monitorizate în România au pajiști sălbatice în apropierea zonelor agricole, ceea ce este un lucru rar în majoritatea țărilor europene, unde pajiștile au dispărut. Aceste habitate susțin populații mari de păsări și fluturi, ambele fiind în declin pe terenurile agricole din întreaga UE.
Doar 3% din terenurile românești, cultivate bio
Unul dintre obiectivele-cheie ale Politicii Agricole Comune (PAC) este ca cel puțin 25% din toată producția agricolă a UE să fie organică până în 2030. Însă statisticile actuale arată că majoritatea țărilor UE sunt încă departe de a atinge acest obiectiv. La nivel global, în 2022, aproximativ 96,4 milioane de hectare de teren au fost cultivate organic – doar 2% din totalul terenurilor arabile la nivel mondial - de către 4,5 milioane de fermieri. La nivel european, aproximativ 10,4% din terenurile agricole erau organice, cu 419.112 fermieri organici în întreaga UE. În România, aproximativ 3% din terenurile agricole ale țării au fost cultivate organic de către 11.562 de operatori certificați organici, ceea ce reprezintă puțin peste 2% din totalul producătorilor locali.
Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic
În UE, aproximativ 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, aproximativ 55% din această risipă având loc în gospodării. România se clasează pe locul 9 în UE în ceea ce privește risipa alimentară, cu aproximativ 6.000
de tone de alimente comestibile zilnic - echivalentul a 2,2 milioane de tone anual. În plus, aproape jumătate dintre
români cheltuiesc aproximativ 40% din venitul lor lunar pe alimente. Pentru a aborda această problemă, UE (inclusiv România) își propune să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2050. Printre măsurile luate se numără legislația europeană pentru încurajarea donațiilor de alimente, utilizarea surplusului de alimente ca hrană pentru animale, strategia „De la fermă la furculiță” și o mai bună claritate în etichetarea alimentelor, în special în ceea ce privește datele de expirare. Până în 2027, UE intenționează să aloce 1,68 miliarde de euro sub formă de granturi pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în reducerea risipei alimentare. Aceste fonduri vor sprijini inițiative legate de programele veterinare, îmbunătățirea bunăstării animalelor, consolidarea siguranței alimentare și asigurarea controalelor mai eficiente pe tot parcursul lanțului de producție.
Avem la dispoziție 15,8 miliarde de euro
În cadrul Planului Strategic Național PAC 2023-2027, România va beneficia de 15,8 miliarde de euro. Primele sesiuni de primire a cererilor de finanțare au fost lansate la începutul lunii noiembrie 2023, iar până la sfârșitul anului 2024, fermierii români primiseră 460,5 milioane de euro. Fondurile destinate încurajării inițiativelor agricole în rândul tinerilor fermieri, de exemplu, s-au epuizat la începutul anului 2024 - peste 1.800 de cereri în valoare totală de 131,5 milioane de euro. În ciuda criticilor primite de program, UE a lansat, de asemenea, un sondaj Eurobarometru pentru a urmări opinia europenilor cu privire la beneficiile și utilitatea PAC 2023-2027. Rezultatele de până acum arată că tot mai mulți fermieri, inclusiv cei din România, sunt conștienți de existența politicilor europene și consideră că acestea au efecte pozitive asupra întregii populații. Aproximativ 62% dintre respondenții români consideră sprijinul financiar suficient pentru a asigura stabilitatea financiară a fermierilor.
Citește pe Antena3.ro
