Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În UE, în cursul anului trecut, PPA a fost notificată pentru prima dată în Croația (la porci domestici și mistreți) și Suedia (numai la mistreți), a apărut din nou în Grecia (liberă din 2021) și s-a răspândit în noi zone ale Italiei. Acestea sunt principalele constatări ale celui mai recent raport epidemiologic publicat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Authority - EFSA). În țările non-UE, PPA a fost notificată pentru prima dată în Bosnia și Herțegovina și Kosovo (numai la porcii domestici), iar o creștere importantă a numărului de focare a fost observată în Serbia în comparație cu 2022. În octombrie 2024, EFSA va emite un aviz științific de revizuire a factorilor de risc pentru apariția, răspândirea și persistența virusului PPA la populațiile de mistreți, precum și la porcii domestici.
Numărul focarelor de PPA notificate în rândul porcilor domestici din statele membre UE a fost de cinci ori mai mare decât în 2022, atingând o amploare similară cu cea din 2019. Această creștere a fost determinată în mare măsură de apariția PPA în Croația (1.124 de focare) și de persistența în România (736 focare), deoarece aceste două țări au reprezentat 96% din focarele UE în 2023. În timp ce toate focarele din Croația au fost notificate doar în trei regiuni de la granița cu Bosnia și Herțegovina și Serbia, focarele din România au fost raportate în toată țara, similar cu situația din 2022. În restul UE, focarele în rândul porcilor domestici au fost sporadice (30 în Polonia, 16 în Italia și mai puțin de 10 în restul de 6 state membre afectate). La nivelul UE, PPA la porcii domestici a fost notificată în 11 regiuni care nu fuseseră niciodată afectate înainte (comparativ cu 5 în 2022), situate în Croația, Grecia, Germania, Italia și Polonia, ceea ce indică o răspândire mai largă în noi zone.
„Părerea mea este, și luați-o ca atare, că le-a convenit situația. Am fost obstrucționați să acționăm și tot ce a încercat să facă Academia de Științe Agricole, și mă refer la cercetare în ceea ce privește pesta porcină africană, a fost obstrucționată. Din păcate, fuga după spectacol a unora ne-a adus în situația de astăzi. Nu s-au luat măsurile care trebuiau. În 2018 Academia a propus un plan de cercetare în acest domeniu, dar Ministerul Agriculturii nu ne-a aprobat temele de cercetare. Impresia mea este că nici la nivelul UE nu s-a dorit ca România să acționeze în domeniul cercetării. Acum se face un institut de cercetare pe zona pestei porcine în Spania, iar inclusiv autoritățile de la București au aprobat înființarea lui în această țară. Noi avem acum un proiect de cercetare în derulare, în valoare de 13-14 milioane de euro, pe care îl derulează un consorțiu de facultăți veterinare din România. El trebuia făcut mai de mult pentru a evita situația în care este astăzi România. Ca o concluzie, problema pestei porcine africane nu a fost analizată la nivel național foarte serios, Ministerul Agriculturii trebuia să coordoneze această analiză. S-a lăsat totul la nivelul de acțiune al Autorității Naționale Sanitar Veterinare, o instituție care nu prea este coordonată, cei de acolo fac cam ce vor și asta este și o explicație pentru situația zootehniei românești. Cineva spunea recent că importul de carne de porc congelată din Chile este benefic. Nu este adevărat, importul de carne congelată pe distanțe lungi nu este în regulă. O rușine, am ajuns să importăm carne congelată din Chile. Ne-am întors la situația din anii ’90 când importam pulpe de pui congelat din stocurile armatei americane”.
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești
Problema PPA a dispărut din discursul autorităților de la București
Majoritatea focarelor (96%) au avut loc anul trecut în unități mici, cu mai puțin de 100 de porci, iar cele șase focare care au avut loc în unități cu peste 10.000 de porci au fost toate în România. În timp ce raportul FSEA atrage atenția asupra dezastrului în care se află sectorul de creștere a porcilor din cauza incidenței mari a cazurilor de infectări cu virusul pestei porcine africane, în discursul oficialilor de la Ministerul Agriculturii acest subiect nu se mai regăsește. Informări rare și laconice vin și dinspre Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), lăsând astfel impresia că situația este sub control.
În țările și teritoriile non-UE, PPA a fost detectată pentru prima dată în Bosnia și Herțegovina și Kosovo. O creștere foarte importantă a fost observată și în Serbia, unde numărul focarelor notificate a fost de nouă ori mai mare decât în 2022.
Din raportul EFSA
17 regiuni noi afectate de PPA
În 2023, PPA a fost notificată la mistreți în 17 regiuni care nu fuseseră niciodată afectate (comparativ cu 14 regiuni în 2022), situate în Croația, Suedia, Italia, Germania, Grecia, Polonia și Slovacia. În țările non-UE, PPA a fost notificată la mistreți în Bosnia și Herțegovina și în unele zone noi din nord-vestul Serbiei, cu o creștere a numărului de focare notificate. Dintre statele membre UE, Polonia a notificat cel mai mare număr de focare de PPA la mistreți, 2.686, reprezentând 34% din totalul celor semnalate în UE. În țările non-UE, Serbia a notificat 213 focare în rândul mistreților, reprezentând 70% din focarele din afara UE. Aproximativ 92% din probele de mistreți analizate au fost prelevate de la mistreți vânați.
5 milioane de capete de porci se estimează că există astăzi în fermele și gospodăriile țărănești. Aproximativ 2,5 milioane de porci se află în ferme și cam același număr se estimează că sunt crescuți în gospodăriile țărănești, dar aici nu se știe foarte clar care este situația.
Numărul focarelor a crescut în România, multe societăți, închise
În comparație cu 2022, numărul focarelor în rândul porcilor domestici a crescut în România (+409), Polonia (+16), Italia (+15), Grecia (recurență, +6), Estonia (recurență +2), Letonia (+2) și Bulgaria (+1); în timp ce a scăzut în Lituania (−13), Slovacia (−5) și Germania (−2). În același timp, numărul unităților înregistrate cu prezența a cel puțin un porc îmbolnăvit a variat considerabil în comparație cu 2022. De exemplu, numărul unităților de porci afectate a scăzut în Cehia (−12%), Italia (−19%), Letonia (−17%), Lituania (−20%) și Polonia (−7%), în timp ce au crescut considerabil în România. (+27%). În majoritatea acestor țări, cea mai mare schimbare a avut loc în unitățile mici (< 100 de porci), care se deschid și se închid mai frecvent. Unitățile mici se pot închide cu ușurință în zonele nou afectate, atunci când în zonă sunt implementate restricții și cerințe mai stricte de biosecuritate sau prețurile la porci sunt în scădere. În același timp, se pot redeschide cu ușurință, atunci când restricțiile sunt ridicate sau prețurile cresc. În Polonia, numărul unităților mici afectate a scăzut în 2023, în timp ce au crescut în fermele mari, ducând la o creștere a numărului total de porci infectați cu virusul PPA în țara. În România s-a observat fenomenul invers, unde numărul unităților mici afectate a crescut considerabil în 2023 față de 2022, dar acest lucru nu a dus la o creștere a numărului de porci infectați, majoritatea acestor unități fiind mici. În 2022, 35% dintre unitățile mici din România au fost închise față de 2021, coincizând cu o scădere importantă a incidenței (de la 0,4% la 0,1%). În schimb, în 2023 incidența în România s-a dublat în unitățile mici, odată cu creșterea numărului de unități. De asemenea, în cinci state membre UE (Estonia, Italia, Letonia, Polonia și România), a fost observată o incidență mai mare la unitățile mai mari (cu peste 100 de porci) decât la cele mici. Cu toate acestea, având în vedere numărul foarte limitat de unități mari din aceste țări, incidența a fost puternic influențată de câteva focare și ea trebuie interpretată cu atenție, se precizează în raport. Din cele 14 focare raportate în România în unități cu peste 100 de porci, 9 au fost la unități cu mai mult 1.000 de porci, iar acest lucru subliniază importanța menținerii în mod constant a nivelului de biosecuritate ridicat la acest tip de unități.
„Datele din raportul Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară sunt îngrijorătoare și ele vin în contextul în care ANSVSA spune că a reușit să reducă incidența cazurilor. Acum fie că unii nu au date corecte, fie unii încearcă să ascundă adevărul. Ceea ce este foarte sigur este că din cauza pestei porcine africane România își asigură maximum 20% din consumul de carne de porc, iar restul se importă. Ne-am transformat dintr-un mare producător, într-un mare importator pentru că autoritățile nu au sprijinit sectorul. Am ajuns să importăm carne de porc congelată din Chile. Ministerul Agriculturii și ANSVSA se fac vinovate pentru că nu au elaborat un plan comun de măsuri de luptă împotriva PPA, la stabilirea căruia să fie consultați și fermieri. Autoritățile nu știu nici măcar câți porci sunt în gospodăriile particulare, iar despre modul în care sunt respectate normele de biosecuritate aici nu se știe cam nimic. Problema se poate rezolva foarte ușor dacă primăriile ar fi obligate să aibă contracte încheiat cu medicii veterinari. Ei ar putea face și recensământul și ar putea monitoriza mai îndeaproape situația din gospodării. Inexplicabil, acest lucru nu se face, iar eu am spus în repetate rânduri că asistăm la punerea în aplicare a unui plan pentru distrugerea acestui sector zootehnic unde noi eram printre marii exportatori ai Europei”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentar
Am pierdut anul trecut 7% din populația de porci
În statele membre afectate care au transmis date privind populația de porci, procentul total de porci domestici pierduți din cauza PPA a fost de 0,9 %. Aceasta variază de la o țară la alta, cu cel mai mic procent de 0,007% în Lituania până la cel mai mare procent din România, unde 7% din populația de porci a fost pierdută din cauza PPA în 2023. Potrivit lui Ioan Ladoși, președintele Asociației Crescătorilor de Porci din România, se estimează că cinci milioane de capete de suine există astăzi în fermele și gospodăriile țărănești. Aproximativ 2,5 milioane de porci se află în ferme și cam același număr se estimează că sunt crescuți în gospodăriile țărănești, dar aici nu se știe foarte clar care este situația. Este important de menționat că pierderile estimate în sectorul porcilor domestici nu acoperă pierderile cauzate indirect de boală, cum ar fi sacrificarea preventivă sau restricțiile comerciale.
