Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asta înseamnă conectarea rețelelor existente și construirea de linii de mare viteză acolo unde acestea nu există încă. Semnarea petiției, care a fost lansată din Belgia, a început pe 30 mai și are termen un an pentru strângerea unui milion de semnături pentru a ajunge pe masa Comisiei Europene care poate decide să o transforme într-o decizie obligatorie. România își face și ea planuri pentru construirea unei linii de mare viteză care să plece din Constanța și să conecteze Bucureștiul de Budapesta. Realizarea acesteia începe însă cu o glumă, Guvernul anunțând în primăvara lui 2022 că linia se va construi în patru ani.
Inițiatorii susțin că, deși rețeaua feroviară de mare viteză din Europa are o lungime de peste 11.500 km, aceasta conectează în principal orașe dintr-un număr limitat de state membre, cum ar fi Franța, Germania, Italia și Spania. Multe țări din Europa de Est și țările relativ mici, dar și din Europa Occidentală, nu fac parte din rețeaua feroviară europeană de mare viteză. Organizatorii consideră că ar trebui creată o rețea feroviară europeană de mare viteză deoarece călătoriile cu trenul sunt sustenabile și sigure; trenurile de mare viteză oferă o alternativă confortabilă la zborurile pe distanțe medii; trenurile de mare viteză sunt incluzive și accesibile tuturor; conexiunile de mare viteză contribuie la dezvoltarea regională și la o creștere economică distribuită în mod egal în UE etc.
Două variante de construcție
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și-a propus deocamdată realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane de euro (142 milioane de euro cu TVA). Linia ar urma să conecteze Portul Constanța de rețeaua europeană de căi ferate rapide, via Budapesta, iar în varianta construirii pe un aliniament complet nou, viitoarea linie va costa 17 miliarde de euro, arăta anul trecut Ministerul Transporturilor, acesta fiind cel mai scump proiect de infrastructură realizat în țara noastră.
În prezent, în România nu există linii de cale ferată pe care trenurile pot atinge 200 km/h și, probabil, nici nu vor exista mai devreme de 20 de ani, potrivit Asociației Pro Infrastructură. Discuții pentru construirea unei linii pe care să circule trenurile de mare viteză, celebrele TGV-uri, au apărut încă din 2007, când se vorbea despre construirea unei conexiuni între București și Budapesta.
Ce ar trebui să arate studiul de fezabilitate
Studiul de fezabilitate pentru construcția căii ferate de mare viteză pe axa est-vest va trebui să evidențieze printre altele:
• sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu);
• deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud-est – nord-vest;
• să aibă în vedere faptul de a nu dubla alte investiții care au obiectiv asemănător (modernizarea în curs a coridorul feroviar Rin – Dunăre);
• analiza formelor de relief, impactul asupra mediului și propunerea de soluții pentru sectoarele critice identificate;
• să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice și de mediu);
• să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).
50 km pe oră a fost anul trecut viteza medie comercială a trenurilor de pasageri, potrivit INS, în scădere cu 1,8% față de 2021
Canalul Dunăre-Marea Neagră, al cincilea ca mărime din lume și cel mai mare proiect de infrastructură realizat în România, a costat 2,2 miliarde de dolari și a fost deschis în 1984.
Cum arată primele analize
În urma unei analize preliminare realizate de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:
a. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză ar fi de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 - 30 milioane de euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro).
b. Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR - cale ferată convențională (ex. Câmpina - Predeal - Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.
