Despre lumea satului şi mărţişorul ţărănesc ne-a povestit Claudiu Neagoe. Pe uliţele de la Muzeul Satului, artistul ne-a prezentat câteva dintre lucrările sale, mărţişoare obţinute respectând principiile picturii naive.
Despre lumea satului şi mărţişorul ţărănesc ne-a povestit Claudiu Neagoe. Pe uliţele de la Muzeul Satului, artistul ne-a prezentat câteva dintre lucrările sale, mărţişoare obţinute respectând principiile picturii naive.
Claudiu Neagoe este artist popular. Acum 14 ani a început să sculpteze, din pasiune. În urmă cu 12 ani a renunţat la viaţa trepidantă din Capitală şi s-a mutat undeva la ţară, în Teleorman. Acolo a luat contact nemijlocit cu natura şi tot acolo a descoperit lumea arhaică a ţăranului român. Ceea ce l-a ajutat să se descopere pe sine, ca artist. Sunt opt ani de când se ocupă “serios” de arta populară şi îşi aminteşte cu plăcere de începuturi: “Am vrut să lucrez pe ceramică, să reînvii tradiţia locală, dar nu am avut de la cine să învăţ. În zonă nu mai sunt meşterii de odinioară, aşa că m-am făcut prieten cu lemnul”, spune Claudiu Neagoe. Ne povesteşte apoi cum a început să sculpteze pe lemn-iconiţe, cruciuliţe, troiţe. Iniţial s-a îndeletnicit de asta singur. Apoi i s-au alăturat tatăl şi sora sa. Acum toţi se ocupă de arta naivă, lucrând în ceramică şi lut.
TRADIŢIE. În luna februarie se pregătesc pentru târgurile lui Mărţişor, care au ca temă principală venirea primăverii. În lumea satului, unde s-a născut iniţial, mărţişorul era un dar din dragoste, legat cu un şnur alb cu negru pe care femeia i-l făcea cadou bărbatului iubit, după cum ne-a explicat artistul. Acum, mărţişorul a devenit o obligaţie a bărbatului faţă de femeie. Vorbim de kitsch, de comercial. Mărţişorul este astăzi, mai ales în marile oraşe, promovat de interese mercantile ale producătorilor, interesaţi să vândă, nicidecum să promoveze valorile moştenite de la străbuni. “Oamenii moderni au uitat de semnificaţiile tradiţionale şi nu înţeleg valoarea simbolică a darului”, precizează artistul. Bine împământenit în lumea mitică a satului românesc, Claudiu Neagoe promovează tradiţia şi obiceiurile străbunilor, făcând ce ştie mai bine: pictură naivă pe ceramică.
MOTIVE. Simbolurile pe care le descoperim în mărţişoarele sale ne amintesc că a treia lună a anului marchează venirea primăverii. Cele mai folosite simboluri sunt: florile (în special ghioceii), iarba, păsările (cu precădere barza), gâzele (gărgăriţa este deseori întâlnită în lucrările meşterului Neagoe), dar şi casa ţărănească şi fântâna care are cumpănă. “Toate acestea se regăsesc în arta populară: sculptate pe mobila din casele ţăranilor, pe gardurile curţilor, dar şi pe costumele lor. Prin intermediul ornamentelor oamenii îşi exprimă ataşamentul de natură. E o transfigurare a trăirilor interioare. Prin venirea Lui Iisus Hristos oamenii s-au îmbogăţit sufleteşte, pentru ca apoi să transmită generaţiilor viitoare aceste bogăţii spirituale”, spune artistul.
IMPLICAŢII. Meşterul ne explică faptul cum în viaţa ţăranului român “autentic” fiecare element are rolul său. “Armonia culorilor este şi ea vitală” – subliniază meşterul. Acest univers împănat cu simboluri este prezentat într-o formă stilizată de Claudiu Neagoe în lucrările sale. Mărţişoarele sunt şi ele simboluri. Simboluri ale primăverii, simboluri ale satului românesc. Printr-o îmbinare a esenţializării formelor şi culorilor naturale pe care le regăsim în viaţa de zi cu zi a ţăranului, artistul creează mărţişoare adevărate. Nu kitch-uri, nu plastice, nu imitaţii ieftine, ci adevărate opere de artă. “Prin intermediul lucrărilor mele transmit un mesaj direct, nemijlocit, natural, firesc. Transmit bucurie, emoţie. Este o împărtăşire de trăiri şi sentimente frumoase”, precizează Claudiu Neagoe. Este o pictură a sufletului, receptată cu sufletul. Lucrările artistului popular impresionează prin simplitate, prin naturaleţe, prin naivitate. Vorbim de o naivitate a culorilor şi a formelor.
RELIGIE. Pictura naivă este o “pictură caldă”. În special pictura religioasă are o curăţenie spirituală greu de explicat în cuvinte. Pentru a crea astfel de lucrări este nevoie ca şi artistul să fie cu sufletul împăcat. “În zilele noastre este mai greu să te păstrezi aşa, mai ales dacă vieţuieşti aproape de oraş”, spune Claudiu Neagoe. Pentru artistul naiv este importantă legătura cu lumea arhaică. Această legătură îl ajută să îşi păstreze sufletul curat şi să creeze lucrări valoroase. Mulţi artişti tineri se inspiră din izvoade şi, pe măsură ce înţeleg secretele artei, îşi creează propriul stil. “Dezvoltarea artistului naiv este imposibilă fără ajutorul lumii arhaice”, punctează Claudiu Neagoe.