Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană a dezvăluit planul UE pentru transportul feroviar de mare viteză, menit să ofere o rețea mai rapidă și funcțională până în 2040. Aceasta înseamnă că rețeaua feroviară de mare viteză s-ar tripla și ar necesita investiții de 546 de miliarde de euro. De asemenea, pentru a finaliza rețeaua feroviară de mare viteză TEN-T, planificată în prezent, până în 2040, Comisia Europeană a estimat că vor fi necesare 345 de miliarde de euro. Cei 12.128 km din rețeaua feroviară de mare viteză existentă în Europa sunt concentrați în mare parte în patru state membre occidentale ale UE - Franța, Germania, Italia și Spania - în timp ce Europa Centrală și de Est a rămas slab conectată.
Se așteaptă ca astfel de investiții să creeze locuri de muncă și să aducă un beneficiu net pozitiv pentru societate de aproximativ 750 de miliarde de euro. Noul plan își propune să reducă semnificativ durata călătoriilor feroviare populare în Europa, cu măsuri care elimină barierele de piață și reduc costurile, pentru a asigura o industrie feroviară prosperă și competitivă la nivel global și opțiuni accesibile pentru pasageri. În acest scop, planul stabilește priorități specifice pentru infrastructura de mare viteză și solicită realizarea unor conexiuni de mare viteză între capitalele UE și principalele noduri urbane.
Cum ar arăta linia de mare viteză în România
Pe harta viitoarei rețele de căi ferate de mare viteză apare și legătura București-Budapesta. Conform calculelor preliminare ale Ministerului Transporturilor, există două scenarii pentru realizarea liniei de mare viteză în țara noastră, dar o decizie finală se va lua doar după realizarea unui studiu de fezabilitate.
Astfel, un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social luat în calcul pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: Bucureşti - Pitești - Curtea de Argeş - Sibiu - Mediaş - (Târgu Mureș) - Cluj-Napoca - Zalău - Oradea - Episcopia Bihor.
Lungimea acestui traseu ar fi de aproximativ 590 km şi ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 de milioane de euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro).
O altă variantă este un aliniament hibrid ce include secţiuni modernizate la nivelul 160 km/oră pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/oră, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizare sau în faza de proiect de modernizare. În aceste condiții, traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun cale ferată de mare viteză/cale ferată convențională.
Timpii de călătorie se reduc foarte mult
Planul include secțiuni de mare viteză pe liniile Budapesta - București, Berlin - Copenhaga, Berlin - Viena - Praga, Paris - Madrid - Lisabona, München - Roma, precum și între statele baltice. Dacă planul este realizat, pasagerii feroviari ar putea călători între capitalele României și Ungariei în șase ore față de 15 ore acum, Germaniei și Danemarcei în patru ore până în 2030, în loc de șapte ore în prezent, în timp ce Sofia și Atena ar fi la doar șase ore distanță până în 2035, în loc de aproape 14. Noile legături transfrontaliere ar accelera călătoria între Tallinn și Riga la o oră și 45 de minute, comparativ cu 6 ore și 10 minute în prezent. Pe cealaltă parte a continentului, o călătorie între Lisabona și Madrid ar fi redusă la trei ore, față de nouă.
Va fi stabilită o strategie de finanțare
Planul de dezvoltare al rețelei include patru piloni care abordează toate problemele legate de o cale ferată de mare viteză integrată în întreaga UE.
Primul pilon se concentrează pe accelerarea investițiilor și armonizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză cu adevărat interoperabile, prin eliminarea blocajelor transfrontaliere, prin intermediul unor termene obligatorii care urmează să fie stabilite până în 2027. În acest sens, Comisia a propus, de asemenea, opțiuni identificate pentru viteze mai mari, inclusiv peste 250 km/h, atunci când este viabil din punct de vedere economic. O strategie de finanțare dedicată a UE va fi pregătită în lunile următoare, susținută de un dialog strategic cu statele membre, industria și actorii financiari. Comisia va acorda prioritate proiectelor feroviare de mare viteză într-o cerere de propuneri MIE din 2026, deschizând calea pentru investiții suplimentare în căile ferate de mare viteză în următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034.
CE îndeamnă statele membre să evalueze și să planifice posibilitatea depășirii cerințelor minime TEN-T, cu scopul de a moderniza sau construi, acolo unde este fezabil din punct de vedere economic, noi conexiuni de mare viteză, inclusiv la viteze mult peste 250 km/h.
Se simplifică certificarea mecanicilor de locomotivă
În ceea ce privește problema interoperabilității, planul UE pentru căile ferate de mare viteză propune o cerere de propuneri de cercetare în 2026 prin intermediul Europei Rail pentru a sprijini dezvoltarea materialului rulant de mare viteză de generație următoare. Normele UE vor fi revizuite în 2026 pentru a simplifica certificarea mecanicilor de locomotivă, iar anul viitor va fi publicat Planul european de implementare ERTMS din 2026.
Se pregătește piața second-hand a materialului rulant
Pentru un cadru atractiv și competitiv pentru serviciile feroviare, legislația va sprijini dezvoltarea unei piețe second-hand pentru materialul rulant. Comisia va propune, în 2027, măsuri de interzicere a casării anticoncurențiale a materialului rulant funcțional și sigur și de stabilire a unor condiții transparente pentru revânzarea și exploatarea acestuia în toate statele membre. În 2026 va fi introdusă o propunere de îmbunătățire a sistemelor transfrontaliere de bilete și rezervări feroviare. În plus, un mediu pentru eliminarea barierelor la intrare pentru noii operatori de mare viteză va fi esențial printr-o mai bună coordonare.
Tablou de bord pentru monitorizarea progreselor
Ultimul pilon se referă la consolidarea guvernanței la nivelul UE pentru a coordona și a realiza viziunea. Aceasta acoperă coordonarea pentru o mai bună utilizare a capacității infrastructurii feroviare, eliminarea barierelor în calea înființării de noi servicii între orașele-cheie. Comisia va stabili un tablou de bord pentru a monitoriza progresele înregistrate în domeniul căilor ferate de mare viteză, iar mandatul ERA va fi, de asemenea, revizuit anul viitor, permițând Agenției să elimine normele naționale redundante și să emită autorizații și certificări mai eficient, sprijinind astfel implementarea inovării.
Citește pe Antena3.ro
