Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deja celebra „bătălie de la planșeul Dâmboviței”, în care s-au încăierat taberele celor două primării bucureștene (Sectorul 4 cu PMB), pe 14 octombrie 2024, are la bază o situație juridică interpretabilă, fiind vorba despre relația dintre autoritățile locale, la nivelul municipiului București – singura localitate în care există 6 primării de sector și una generală. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a oprit începerea unor lucrări de aproape 100 de milioane de euro (461 milioane de lei) la planșeul de peste râul Dâmbovița de către asocierea de firme Erbașu – Bog’Art și Concrete & Design Solution, contractată de Primăria Sectorului 4.
Planșeul pentru care s-au încăierat cei doi primari și polițiștii lor locali este un pod peste canalul prin care trece râul, care începe în zona unde Dâmbovița intră în subteran și se termină acolo unde iese - un pod peste canalul Dâmbovița cu o lățime de 32 m, o grosime variabilă între 80 și 120, o lungime de 360 m care traversează o parte din Parcul Unirii, în diagonală. A fost construit începând din anul 1934 și făcea parte dintr-un plan futurist de acoperire a Dâmboviței în totalitate.
Proiectul acestei construcții despre care unii specialiști spun de mai mulți ani că „stă să cadă” a fost inițiat în perioada interbelică de primarul Dem. I. Dobrescu și continuat de primarul Alexandru G. Donescu. Planșeul a suferit unele intervenţii majore cu ocazia construirii Magistralei II de metrou, prin demolarea unei porţiuni.
Expertizele din ultimii ani arată că se află într-o „stare tehnică nesatisfăcătoare”, prezintă degradări severe, ba chiar și stalactite, defecte și infiltrații, și trebuie refăcut de urgență, pentru că riscă să se prăbușească.
Câți juriști, atâtea păreri
Dacă planșeul Dâmboviței ar fi fost în proprietatea unui cetățean oarecare, acesta ar fi fost expropriat, pentru orice astfel de lucrare, însă proprietar este Primăria Capitalei care s-a opus începerii lucrărilor. Am întrebat mai mulți juriști cine are dreptate în această speță: PMB sau Primăria Sectorului 4. Este unul dintre acele cazuri în care s-ar putea cere lămuriri din partea unui for superior, pentru dezlegarea unor situații de drept, de data aceasta fiind vorba despre administrația locală și atribuțiile fiecărei unități administrativ-teritoriale care se află într-o situație de subordonare suprapusă peste prevederile legii care reglementează lucrările de interes public.
În cazul planșeului Dâmboviței, situația e interpretabilă, pentru că atribuțiile PMB sunt peste cele ale primăriilor de sector, iar din punct de vedere administrativ, toată suprafața Bucureștiului e administrată de Primăria Capitalei și de primăriile de sector în subsidiar.
Citește pe Antena3.ro
Din acest punct de vedere, PMB este și proprietar, dar are și în administrare acea porțiune pe care ar trebui să se facă lucrările, dar a existat inițial și un protocol între Primăria Sectorului 4 și Primăria Capitalei, prin care PMB a cedat porțiunea respectivă către Sectorul 4, pentru a se face proiectul. Din 2022, Consiliul General a decis să transfere reabilitarea planșeului Unirii către Primăria Sectorului 4, după ce chiar PMB a precizat, într-o expertiză tehnică din 2017, că planșeul se încadra în categoria de stare tehnică IV (nesatisfăcător) din cele cinci catalogări existente. Expertiza a fost realizată la solicitarea Administrației Străzilor București, din subordinea Primăriei Capitalei.
Ceea ce s-a întâmplat în continuare ține de lipsa unor avize și autorizații pe care Primăria Sectorului 4 nu le-a mai așteptat și a demarat lucrarea, dar mai ales de lupta politică între cei doi primari – Nicușor Dan și Daniel Băluță. Însă disputa dintre cei doi are câteva elemente greu de explicat: în timp ce primarul Băluță susține că podul stă să cadă, Nicușor Dan susține că lucrarea nu reprezintă o urgență. Pentru a-și susține punctul de vedere, primarul general a subliniat că au trecut doi ani de când primarul sectorului 4 putea cere autorizație în regim de urgență de la PMB, dar nu a făcut-o. În același timp, primarul de sector a adus un nou studiu tehnic, finalizat chiar luna trecută, însă pe Nicușor Dan nu pare să-l impresioneze detaliile tehnice care ar pune în pericol viețile oamenilor.
Primăria Sectorului 4 a mers mai departe, spre începerea lucrărilor, fără autorizație de la PMB, dar cu o autorizație de construire emisă de Primăria Sectorului 3 care deține cea mai mare parte din suprafața pe care se vor face lucrările în teritoriul pe care îl administrează. Aici intervine o chestiune de interpretare a legislației, pe care primarul general o înțelege într-un singur fel: „Nu poate să dea primarul de sector o autorizație pe un element de infrastructură care aparține Primăriei Capitalei, așa spune legea”, a explicat acesta, argumentând și prin faptul că suprafața se întinde pe două sectoare, ceea ce ar însemna că toate avizele și autorizațiile trebuie să fie date de PMB. Și din acest punct de vedere este interpretabilă situația juridică, pentru că ceea ce prevede Legea nr 255 nu se referă la situația de subordonare administrativ-teritorială care există în București, ci la faptul că un UAT beneficiază inclusiv de exproprieri, atunci când are un proiect de utilitate publică.
Apele Române dețin terenul de sub pod
Începerea lucrărilor are la bază și un aviz de la Apele Române. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a venit cu o precizare, în legătură cu situația juridică a proiectului pentru care deja a primit finanțare Sectorul 4 al Capitalei: autoritatea a dat avizul pentru lucrări pe porțiunea care îi aparține, în urma intabulării, dar respectiva suprafață nu include și planșeul, ci doar partea de jos, de sub Dâmbovița.
„În temeiul Legii Apelor, administratorul bunurilor din domeniul public al statului, Administrația Națională „Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă (ABA) Argeș-Vedea, a înscris provizoriu în data de 29.07.2024, în cartea funciară, dreptul de proprietate al statului român și pe cel de administrare al său pentru a îndeplini astfel obligația de înregistrare cadastrală și funciară a domeniului public administrat. Bunurile vizate fac parte din Amenajarea Complexă a Râului Dâmbovița (...), situate în subteran (adică sub planșeul Unirii). Suprafața administrată de ABA Argeș-Vedea în zonă este de 13.362 mp reprezentând suprafețe parțiale aferente a 5 cărți funciare pe UAT sector 3 și o carte funciară pe UAT sector 4”, menționează Apele Române, într-un comunicat de presă.
S-au semnat mai multe protocoale
ANAR mai precizează faptul că autorizația de construire eliberată de Primăria Sectorului 3 (care are în administrare alte suprafețe incluse în proiectul de reabilitare) nu a fost emisă la solicitarea ANAR- ABA Argeș-Vedea, ci la cererea Primăriei Sectorului 4.
S-a semnat și un protocol între ABA Argeș-Vedea și Primăria Sectorului 4, la solicitarea UAT Sector 4 București, scopul fiind exclusiv utilizarea bunurilor imobile din domeniul public, administrate de ANAR prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, pentru realizarea unor investiții de interes și utilitate publică.
Avizul cerut de la Apele Române este necesar pentru proiectul de reabilitare al planșeului Dâmboviței, dar nu și suficient. Însă prevederile Legii nr. 255/2010 includ exproprierea terenului sau a bunurilor, în cazul unor lucrări de interes public.
Practic, Primăria Sectorului 4 a acționat fără a solicita acordul proprietarului (PMB), în baza legii care prevede exproprierea unor terenuri, atunci când se fac lucrări de utilitate publică, dar ar fi trebuit să înceapă lucrările atunci când existau toate avizele și autorizațiile din partea PMB.
