Pleacă românii, dar importăm câte un oraș de asiatici în fiecare an. Vin să lucreze în construcții și restaurante

Pentru a acoperi deficitul de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor, transporturi rutiere, în hoteluri și restaurante, nu mai puțin de 100.000 de lucrători străini vor putea fi admiși pe piața forței de muncă din România, în 2023, propune Ministerul Muncii. Practic, mai mult decât este populația unor orașe mari, precum: Suceava, Drobeta-Turnu Severin sau Râmnicu Vâlcea.   

Un proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023, pus în transparență decizională, la începutul acestei săptămâni, de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prevede că, anul viitor, firmele din România vor putea să angajeze 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, la fel ca și în acest an. 

Propunerea este făcută în contextul în care numărul locurilor de muncă vacante este în creștere, iar necesarul de forţă de muncă din unele sectoare de activitate sau meserii nu poate fi acoperit de lucrătorii români sau cetățeni ai statelor membre ale UE, ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau ai Elveției, argumentează inițiatorii proiectului de HG.

De 20 de ori mai mulți față de anul 2017

Cifra este însă dublă comparativ cu anul trecut și de aproape 20 de ori mai mare față de acum cinci-șase ani. 

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin HG, la propunerea Ministerului Muncii, iar pentru anul 2021, a fost stabilit inițial un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă. Acesta a fost suplimentat însă, ulterior, până la 50.000, printr-o nouă hotărâre de Guvern. Și în 2019, anul premergător pandemiei, a fost suplimentat numărul străinilor aduși să lucreze aici, ca urmare a cererii ridicate de forță de muncă.  

„În cursul anului 2019, din contingentul total de 30.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2019, au fost eliberate 29.795 avize de angajare/detașare. În a doua jumătate a anului 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 634/2019 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2019, contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019 a fost suplimentat cu 10.000”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Însă în anul 2017, spre exemplu, angajatorii din România au putut încadra doar 5.500 de lucrători străini, cetăţeni ai altor state decât cele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene. 

Prin comparație, doar în primele nouă luni ale acestui an numărul străinilor nou-admiși pe piața muncii din țara noastră a fost de peste 73.000.

„Până la data de 14 septembrie 2022, din contingentul de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, (...) la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost eliberate 64.894 avize de angajare/detașare. La data de 15 septembrie 2022, Inspectoratul General pentru Imigrări avea în lucru un număr de 8.665 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare pentru anul în curs”, potrivit documentului amintit mai sus.

Care sunt domeniile deficitare

O dimensiune exactă a nevoii de forță de muncă din economie este dată de indicatorul „locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori”, spun reprezentanții Ministerului Muncii. 

„Motivele sunt diverse, dintre acestea menționăm forța de muncă necorespunzătoare, din punct de vedere al așteptărilor angajatorilor, la nivel local, calificări/competențe neconforme cu caracteristicile locurilor de muncă, locurile de muncă nu sunt dorite de persoanele în căutarea unui loc de muncă, nefiind în concordanță cu așteptările persoanelor în căutare de loc de muncă (ex.: condiții de muncă precare, nesatisfăcătoare, distanța mare față de domiciliu etc). În perioada ianuarie-iulie a anului 2022 numărul total de locuri de muncă vacante era de 344.540 (în creștere cu 52,42% față de perioada similară din anul 2021, când numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era de 226.046)”, arată inițiatorii proiectului, precizând că din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM, peste 144.000 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa.

Principalele domenii de activitate pentru care s-au eliberat adeverințe în vederea ocupării locurilor de muncă vacante, în perioada ianuarie – iulie 2022, sunt:

- lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - 22.649;

- restaurante - 8.687;

- activități de protecție și gardă - 6.620;

- activități de contractare, pe baze temporare, a personalului - 6.070;

- transporturi de mărfuri - 5.096;

- lucrări de construcții ale altor proiecte inginerești n.c.a. - 4.824;

- comerț cu amănuntul în magazine cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun - 3.537.

România a atras preponderent cetăţeni din Asia (Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, China şi Bangladesh), iar cei mai mulți lucrători străini aduși din afara UE sunt muncitori necalificați. În contextul războiului, în acest an, pe piaţa muncii din România s-au integrat şi peste 6.000 de ucraineni. 

În perioada ianuarie-iulie 2022, 10.839 de firme au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant.

344.540 este numărul total de locuri de muncă vacante în perioada ianuarie-iulie a anului 2022, în creștere cu peste 50% față de perioada similară a anului 2021.

Avem cea mai numeroasă diaspora din UE

România are cea mai numeroasă diaspora din întreaga Uniunea Europeană, numărul cetăţenilor adulţi care au rezidenţa în alte state europene fiind în creştere cu aproximativ 100.000 de persoane pe an, potrivit datelor Eurostat. La capitolul migrație, i-am depăşit pe polonezi, care au o diasporă de două ori mai mică decât noi, deşi populaţia Poloniei este de două ori mai mare. Concret, de la 1,67 de milioane de persoane în 2011, România a ajuns să aibă - în 2019 - aproximativ 2,45 de milioane de cetăţeni care locuiau în ţări din UE.