Ploaia de la ora cinci

În Bucureşti plouă. Nu-i o noutate, pentru că deja ne-am obişnuit cu ploaia de după ora cinci, în locul ceaiului britanicilor de la aceeaşi oră. Meteorologii spun că fenomenul este absolut normal pentru această perioadă în ţara noastră, insolaţia de după-amiază fiind vinovată de duşurile reci aproape zilnice.

"De la ruşi vine ploaia/ Ne-am obişnuit cuminţi să ne ude până-n dinţi" - cântă Proconsul de câţiva ani. Şi legendele urbane din ultimii 20 de ani îi acuză tot pe vecinii de la Răsărit pentru precipitaţii sau pentru lipsa lor, însă meteorologii contestă cu argumente solide supoziţiile rusofobilor mioritici:

"Nu cred că au inventat ruşii un sistem care să stimuleze precipitaţiile. Este greu de crezut că pot crea nori la distanţe mari. Se poate crea undeva local, pe o arie de 5-10 kilomeri. Astea sunt vorbe aruncate de răspândaci. Mai degrabă din partea de est vine viscolul în timpul iernii, datorită unui anticiclon", explică dr Cornel Soci, director executiv ştiinţific al departamentului Meteorologie Operaţională din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

Şi totuşi plouă regulat în toată ţara, iar în Capitală aşteptăm precipitaţii aproape la aceeaşi oră în fiecare zi.

Încălzirea globală e vinovată. Ea ne-a schimbat în ultimul timp vestimentaţia, unele obiceiuri şi programul de concediu. Vara vine mai repede şi durează mai mult, iarna nu mai facem oameni de zăpadă, din lipsă de "materie primă", iar la schi mergem mai des pe pârtiile artificiale. Răcoarea normală pentru ţările nordice nu mai e caracteristică, aşa cum nici prin munţii Bucovinei nu ne mai putem refugia în toiul verii la răcoare.

Umbrela a devenit accesoriul cel mai important în această vară, iar uneori nu strică nişte haine de schimb prin geantă, mai ales pentru cei care pleacă dimineaţa de-acasă şi se-ntorc seara, când e deja altă temperatură.

ORA EXACTĂ, DUPĂ DUŞUL DE SEARĂ...
Unii ar spune că-şi pot potrivi ceasul după ploaia de după amiază în Bucureşti. Meteorologii spun că fenomenul nu este ieşit din comun.

"Nu e vorba de oră fixă. Nu se uită ploaia la ceas. Este vorba despre instabilitatea atmosferică, îndeosebi după-amiază, când începe formarea norilor. Aceasta este diferită în funcţie de câţiva parametri: temperatura de la suprafaţa solului, nivelul până la care urcă această umezeală în cantitate mai mare şi nivelul maxim până la care se pot dezvolta norii de tip Cumulonimbus. Aceşti nori nu rămân într-un loc, ci se deplasează în funcţie de direcţia vântului şi de viteza lui. O dată cu deplasarea, norul se şi dezvoltă, creşte în înălţime, baza lui rămânând aproximativ aceeaşi. Cantităţile de precipitaţii sunt în funcţie de conţinutul de apă al norului şi de înălţimea acestuia. Cu cât baza norului este mai joasă, cu atât intensitatea ploii este mai mare", explică Dumitru Baltă, specialist al Centrului Naţional de Prognoză Meteorologică.

Pe scurt, Bucureştiul suferă de "insolaţie", ploaia din ultima vreme fiind produsă de factorii locali. Căldura excesivă a soarelui încălzeşte asfaltul Capitalei în prima jumătate a zilei, se formează norii, iar seara vine ploaia.

"În structura atmosferei din aceste ultime zile este o caracteristică: instabilitatea de după-amiază. Este o problemă ştiinţifică. La suprafaţa solului, temperatura este mai ridicată decât valorile termice anuale. Cerul este mai mult senin în prima parte a zilei, situaţie în care radiaţia solară este puternică. Asfaltul se încălzeşte şi evaporă apa care există în urma ploilor din timpul serii şi din prima parte a nopţii. Această insolaţie - pe înţelesul tuturor - evaporă apa, care se ridică în atmosferă. În felul acesta, la înălţime fiind o masă de aer mai rece, vaporii de apă condensează - cum se spune la şcoală - determinând formarea norilor în loc. Aceştia se dezvoltă prin contribuţia vaporilor de apă care sunt antrenaţi la înălţime. Aerul este instabil şi atunci se formează norii de vară, numiţi Cumulonimbus", mai explică specialistul.




LITORALUL E OCOLIT
Zona liberă de precipitaţii a fost în ultima lună litoralul. Localnicii obişnuiesc să spună că "norii sunt absorbiţi de mare" şi de aceea nu plouă prea des. Nu-i chiar aşa, însă există într-adevăr un fenomen meteorologic datorat mării, care face ca plaja turiştilor să nu fie afectată de precipitaţii.

"Avem briza care ţine norii la aproximativ 30 de kilometri distanţă faţă de plajă. Ca să plouă pe litoral, trebuie să treacă un front atmosferic pe acolo. Briza se creează datorită diferenţei de temperatură între sol şi apa mării, iar aerul merge dinspre rece spre cald şi dinspre mare spre uscat în timpul zilei. Este în funcţie de circulaţia atmosferică. Dacă briza e mai intensă în timpul zilei, circulaţia atmosferică este către zona continentală, iar norii merg spre Medgidia. Dacă frontul atmosferic merge dinspre mare spre uscat, atunci plouă şi pe litoral", explică dr Cornel Soci.

La munte, în schimb, ploaia-şi face de cap după bunul său plac. Şi de obicei vine pe nepusă masă. "Evoluţia vremii este influenţată şi de condiţiile locale de relief, iar acum, vara, şi de vegataţie. Sunt ploi de scurtă durată, dar unele au şi caracter torenţial, fiind o mai mare cantitate de apă. Se produc în funcţie de viteza de deplasare a norilor şi de înălţimea lor. Sunt mulţi parametri care concură la formarea norilor. Este vorba despre cantitatea de umezeală, despre direcţia şi viteza vânului, despre gradul de acoperire a solului cu vegetaţie, la care se adaugă şi contribuţia evapotranspiraţiei, pentru că şi vegetaţia de diferite forme, fie că este ierboasă, agricolă sau pădure, îşi aduce contribuţia. Norii se formează într-un loc şi se deplasează, iar în timpul acesta se şi amplifică. Depinde şi care este viteza lor de deplasare", mai explică meteorologul Dumitru Baltă.

PLEACĂ PLOILE, VINE CANICULA
Specialiştii ANM anunţă că "duşurile reci" de seară vor mai dura cam o săptămână, după care vom fierbe în suc propriu până după Sfântă Mărie.

"În următoarele zile va ploua în toată ţara, mai puţin la mare. La sfârşitul weekend-ului ar putea să plouă şi la mare, din cauza unui front atmosferic ce se deplasează din Europa Centrală către est. Săptămâna viitoare, dacă va fi aşa cum arată modelele, ar trebui să se încălzească începând de la 14 iulie, cel puţin în partea de sud a ţării, pentru o perioadă mai lungă. Pentru aceste zile ne aşteptăm la un pasaj frontal care va mătura practic toată ţara, venind dinspre vest şi traversând către est, în decursul a trei zile. Este un ciclon venit din zona centrală a Europei, cu aer rece, care se deplasează către nord", explică dr Cornel Soci (ANM).

Meteorologii se mai aşteaptă şi la mici inundaţii în această vară, dar nu la fenomene grave, ca cele din anii trecuţi. "Nu vor fi inundaţii pe râurile mari. În 2005 am avut inundaţii pe toate râurile, în 2006 a fost alt fenomen, pentru că s-au produs pe râurile mici, dar anul acesta nu se aşteaptă. Ploile de vară pot produce izolat inundaţii rapide, mai ales în zona montană, cauzate de factorii locali. S-ar putea însă ca la sfârşitul lunii acesteia să dăm o atenţionare de caniculă. E firesc, fiind luna lui Cuptor", mai spune specialistul.


"În structura atmosferei din aceste ultime zile este o caracteristică: instabilitatea de după-amiază. La suprafaţa solului, temperatura este mai ridicată decât valorile termice anuale"
Dumitru Baltă, Centrul Naţional de Prognoză Meteorologică