Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, fix în urmă cu un an, Parlamentul României adopta o lege care interzice fermele de nurci și șinșilă, pe motiv că în țara noastră nu sunt respectate condițiile de viață și bunăstarea acestor animale, invocându-se inclusiv faptul că sărmanele viețuitoare ar fi fost „forțate la poligamie”, deși ele „sunt în mare parte monogame”, acum, aleșii neamului s-au răzgândit și vor să dea din nou undă verde creșterii și sacrificării animalelor de blană, deși interdicția votată în 2024 nici măcar n-a apucat să intre în vigoare.
O propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.205/2004 privind protecția animalelor, semnată de 52 de parlamentari AUR și înregistrată pe finalul săptămânii trecute, la Senat, vizează abrogarea alineatului (2) al articolului 22, prin care, nu mai departe de toamna anului trecut, s-a dispus interzicerea creșterii și sacrificării animalelor de blană în scop comercial începând din 2027.
„Prin excepţie, (...) creșterea, capturarea intenționată, precum și uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de șinșilă și de nurcă sunt interzise, începând cu data de 1 ianuarie 2027”, prevede alineatul respectiv.
Această prevedere a fost introdusă în Legea pentru protecția animalelor printr-un proiect legislativ adoptat de Parlament la data de 22 octombrie 2024 și promulgat de fostul șef al statului, Klaus Iohannis, în 19 noiembrie 2024.
Interzicerea interdicției
Cu toate că, atunci, marea majoritate a parlamentarilor a votat „pentru” interzicerea creșterii și sacrificării nurcilor și șinșilelor pentru blănurile lor, acum o parte dintre aleși s-au sucit, motivând că legea deja are efecte negative asupra economiei.
„Această interdicție, deși încă neaplicabilă, produce deja efecte negative în plan economic și investițional, descurajând operatorii economici existenți și potențialii investitori străini”, spun parlamentarii care vor acum să abroge interdicția, susținând că măsura a fost adoptată fără o fundamentare științifică solidă și fără o consultare reală cu sectorul de profil, „bazându-se preponderent pe rapoarte ale unor organizații activiste, care nu dețin competențe tehnice sau statutul de organisme independente de evaluare”.
„Menținerea prevederii privind interdicția din 2027:
• descurajează investițiile în mediul rural;
• afectează libertatea economică și dreptul la inițiativă privată;
• transmite un semnal negativ investitorilor străini cu privire la predictibilitatea legislativă din România”, se arată în expunerea de motive care însoțește noul proiect de lege.
Mai mult, spun inițiatorii, odată cu intrarea în vigoare a interzicerii fermelor de animale de blană, sute de oameni își vor pierde locul de muncă.
„Industria creșterii animalelor de blană din România a reprezentat un sector legal, reglementat și fiscalizat, cu investiții de peste 50 de milioane de euro numai în județul Brașov. Aceste investiții au generat sute de locuri de muncă directe și indirecte, contribuind semnificativ la economia rurală, la bugetele locale și la bugetul de stat. (…) Prin abrogarea alineatului respectiv, se va permite reluarea și continuarea activității într-un cadru legal, controlat și în deplină conformitate cu legislația europeană privind bunăstarea animalelor”, conform documentului amintit mai sus.
Și cei „pro”, și cei „contra” au invocat alinierea României la practica UE
Dacă inițiatorii proiectului adoptat anul trecut invocau trendul UE, spunând că majoritatea țărilor membre fie au interzis, fie se află în proces de interzicere a creșterii animalelor de blană în ferme comerciale, pentru a combate cruzimea față de animale, parlamentarii AUR susțin că e fix invers.
„Contrar afirmațiilor din nota de fundamentare a interdicției, mai multe state europene permit în continuare creșterea animalelor de blană, inclusiv Danemarca, Suedia, Finlanda, Polonia, Lituania, Spania, Grecia și Bulgaria. În unele cazuri, precum Danemarca și Suedia, activitatea a fost reluată după reevaluări științifice care au demonstrat lipsa riscurilor inițial invocate.
Mai mult, Regulamentele Uniunii Europene nu interzic creșterea animalelor de blană, ci stabilesc standarde de bunăstare, pe care fermierii români le respectă deja. Fermele din România sunt certificate prin programul Welfur, recunoscut la nivel european, auditat anual de Baltic Control, un organism independent care nu a constatat abateri de la cerințele impuse”, spun aceștia în expunerea de motive.
Menținerea unei interdicții generale asupra unui sector care respectă legislația europeană și națională nu se justifică, conchid acum aleșii, adăugând că activitatea de creștere a animalelor de blană în România este reglementată și supravegheată de ANSVSA, iar controalele efectuate până în prezent nu au identificat nereguli privind bunăstarea animalelor sau normele sanitar-veterinare. Mai mult, spun ei, fermele sunt dotate cu infrastructuri conforme și au contracte cu entități autorizate pentru colectarea și neutralizarea deșeurilor și carcaselor, eliminând orice risc de mediu.
Deși unul dintre principalele argumente aduse în favoarea legii prin care au fost interzise fermele de nurci și șinșile era că animalele ar fi „forțate la poligamie”, în ciuda faptului că ele ar fi „în mare parte monogame”, nici susținătorii, nici contestatarii măsurii nu au fost deranjați de folosirea improprie a limbii române în motivarea unor modificări legislative.
„Deși unele specii de animale precum șinșilele sunt în mare parte monogame, care trăiesc în colonii de până la 100 de animale, la fermele de blană din România acestea sunt forțate la poligamie și trebuie să trăiască separat, în cuști”, spuneau autorii legii adoptate în 2024, printre care se regăsesc și fostul vicepremier al României, Raluca Turcan, și fostul ministru de Interne, Marcel Vela.
Conform dexonline, poligamia este o formă de căsătorie în care un bărbat (o femeie) are, în același timp, mai multe soții (soți).
Citește pe Antena3.ro
