Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printre acestea, se regăsește și propunerea ca la concursurile sau examenele pentru ocuparea funcțiilor de polițist să poată participa și persoanele care au tatuaje sau piercinguri corporale, atâta vreme cât acestea nu sunt pe față sau pe gât ori în alte zone ale capului. Deși interzicerea acestor „ornamente” la nivelul capului și gâtului este justificată de reprezentanții MAI ca fiind o potențială vulnerabilitate a polițiștilor, având în vedere că ar putea fi identificați mai ușor pe baza acestor elemente, practic, tatuajele de pe mâini și de pe brațe nu mai sunt considerate semne particulare, chiar dacă sunt la vedere.
Proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, inițiat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), vizează „întărirea cadrului normativ” pentru protecția juridică a polițiștilor, precum și punerea în acord a legislației care reglementează statutul polițistului cu mai multe deciziile recente ale Curții Constituționale a României (CCR).
O primă modificare este adusă criteriilor specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor să participe la concursurile sau examenele organizate pentru ocuparea funcțiilor de polițist. Mai exact, este vorba despre elementele ornamentale pe care le vor putea avea inserate, implantate sau tatuate pe corp oamenii legii.
Legislația actuală prevede că angajații MAI nu pot avea „tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ținuta de vară”.
Practic, sunt interzise orice astfel de „ornamente” pe toate zonele aflate la vedere în uniforma pe care o poartă în sezonul cald, fie că este vorba de față, gât, cap sau brațe.
În noul proiect de act normativ, însă, aceste zone sunt restrânse, rezumându-se la față/cap și gât.
Citește pe Antena3.ro
Doar tatuajele de pe față îi fac „vulnerabili”, nu și cele de pe mâini
Pentru a justifica această schimbare reprezentanții MAI invocă „aspecte” dintr-o Hotărâre a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (472/2023), fără a menționa, însă, și care sunt aceste aspecte. Și nici pe site-ul CNCD nu este postată hotărârea amintită de MAI.
„În considerarea aspectelor menționate în cuprinsul Hotărârii nr. 472/2023 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, aspecte care se regăsesc de-a lungul timpului și în alte hotărâri emise de această autoritate, și luând în considerare întregul spectru al specificului de misiuni ale Ministerului Afacerilor Interne, se impune modificarea criteriului specific prevăzut la art. 10 alin. (1^2 lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, în sensul în care persoana care participă la un concurs pentru ocuparea unor funcții de execuție vacante prin încadrare directă/reîncadrare/transfer nu trebuie să aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe față și/sau gât, precum și în alte zone ale capului”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.
Pe de altă parte, MAI susține că impunerea unui astfel de criteriu specific „este justificată de necesitatea asigurării unor pârghii de protecție a polițiștilor care lucrează în contact direct cu cetățenii, astfel încât să nu se creeze eventuale situații de vulnerabilitate generate de identificarea acestora pe baza unor elemente particulare”.
Practic, tatuajele și piercingurile de pe mâini nu mai sunt considerate de MAI „elemente particulare”, chiar dacă sunt cât se poate de vizibile în ținute de vară.
O altă schimbarea propusă se referă la acordarea gradelor profesionale în funcție de vechimea în MAI și pentru absolvenții Academiei de Poliție, forma de învățământ la zi, care în prezent se acordă doar pentru polițiștii care urmează cursuri la Academia de Poliție la forma cu frecvență redusă.
Tot legat de concursurile pentru ocuparea unui post vacant, se introduce obligativitatea înregistrării acestora și audio, și video, în prezent putând fi aleasă doar o singură formă.
Sancțiuni fără efecte, în cercetarea disciplinară
Însă, acestea nu sunt singurele modificări ale Statutului polițistului. În ceea ce privește cercetarea disciplinară, se introduce „atenționarea” polițistului, ca măsură administrativă cu rol preventiv, care „nu produce consecințe asupra raportului de serviciu”.
Această sancțiune va fi aplicată dacă „abaterea disciplinară are un grad redus de gravitate și, după caz, urmările faptei au fost înlăturate”, iar polițistul care, în urma cercetării disciplinare, reiese că este vinovat „recunoaște în totalitate săvârșirea cu vinovăție a faptei” și „manifestă preocupare pentru aflarea adevărului în cauză”.
În prezent, pot fi dispuse sancțiuni ce produc efecte, precum: mustrarea, diminuarea drepturilor salariale, amânarea înaintării în gradul profesional următor, trecerea într-o funcție inferioară sau chiar destituirea din poliție.
De asemenea, se modifică mai multe prevederi legate de răspunderea materială a polițistului, astfel încât legislația să fie pusă în acord cu o serie de decizii CCR. Mai exact, polițistul va răspunde civil și material pentru pagubele produse unității sau MAI.
„Polițistul răspunde civil pentru întreaga pagubă, calculată la data constatării acesteia, produsă cu vinovăție patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu.
Polițistul răspunde material în limita a trei salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, pentru pagubele cauzate, cu vinovăție, patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale desfășurate în legătură cu atribuțiile de serviciu”, conform notei de fundamentare.
