Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, statele comunitare aveau obligația să adopte și să pună în aplicare un astfel de plan, având ca termen de raportare la Comisia Europeană data de 1 aprilie 2019. România nu a reușit să se încadreze în acest termen, așa că în luna februarie a acestui an fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Acum PNCPA a fost pus în dezbatere publică și el urmează să fie adoptat în cel mai scurt timp de către Executiv, închizând astfel procedura de infringement. Urmează însă partea cea mai grea, aplicare măsurilor prevăzute, mai ales că din experiența noastră, autoritățile fac planuri și croiesc strategii care de obicei se transformă rapid în simplă maculatură.
Conform cerințelor minime prevăzute în Directiva 2016/2284, PNCPA trebuie să stabilească prioritățile de politică privind calitatea aerului, prin implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici aplicabile tuturor sectoarelor de activitate care constituie surse de poluare (agricultura, energia, industria, transportul rutier, încălzirea rezidențială și utilizarea motoarelor cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră și a solvenților).
Care sunt sursele de poluare
Conform analizelor, poluarea atmosferică cu NO2 (dioxidul de azot) afectează cel mai mult populația orașelor mari și în zonele limitrofe marilor aglomerări urbane (București, Brașov, Iași, Constanța, Cluj etc.), dar și în areale traversate de artere majore de transport rutier (autostrăzi și drumuri naționale), în condițiile în care ea este generată, în special, de transportul rutier. De asemenea, o contribuție importantă o are și încălzirea rezidențială și comercială/instituțională, dar și sectorul energetic. În cazul SO2 (dioxid de sulf), valorile mari ale concentrațiilor se regăsesc în zona instalațiilor mari de ardere care utilizează cărbune (Ișalnița, Turceni, Rovinari) sau în zonele industriale din arealul unor localități (Slatina, Galați, Vâlcea etc.). În ceea ce privește poluarea cu particule fine în suspensie (PM2,5), aceasta se datorează în mare măsură încălzirii rezidențiale care utilizează sisteme de încălzire bazate pe arderea lemnului, iar concentrațiile de NH3 (amoniac) sunt asociate îndeosebi cultivării plantelor și zootehniei și se regăsesc în zonele rurale mai dens populate.
Ce arată prognozele până în 2030
Conform prognozelor de emisii elaborate în cadrul PNCPA, pentru scenariul „cu măsuri” se estimează că nivelul de reducere a emisiilor pentru 2025 va fi respectat pentru emisiile de COVnm (compus organic volatil fără metan), SO2 și NH3 iar angajamentele de reducere pentru 2030 vor fi respectate numai pentru SO2 și NH3, fiind depășite pentru NOx (termen generic pentru oxizii de azot cu 17%), COVnm (cu 7%) și PM2,5 (30%).
Pentru orizontul 2030, categoriile care au cea mai mare contribuție la emisiile totale de poluanți atmosferici sunt următoarele:
-
pentru NOx - transportul rutier (50%), arderile în industrii de prelucrare și construcții (17%), arderile în surse staționare de mică putere și în surse mobile nerutiere și echipamente (12%), transportul nerutier (10%), industriile energetice (8%), restul categoriilor având ponderi de cel mult 1%;
-
pentru COVnm - arderile în surse staționare de mică putere și în surse mobile nerutiere și echipamente (37%), utilizarea solvenților și alte utilizări ale produselor (25%), transportul rutier (15%), procesele industriale (8%), emisiile fugitive (7%), restul categoriilor având ponderi egale sau mai mici de 5%;
-
pentru SO2 - arderile în industrii de prelucrare și construcții (65%), industriile energetice (21%), restul categoriilor având ponderi egale sau mai mici de 5%,
-
pentru NH3 - cultivarea plantelor și terenurile; agricole (58%), managementul dejecțiilor animaliere (30%), restul categoriilor având ponderi sub 6%,
-
pentru PM2,5 - arderile în surse staționare de mică putere și în surse mobile nerutiere și echipamente (81%), restul categoriilor având ponderi sub 5%.
PNCPA ia în calcul și un scenariu „cu măsuri suplimentare” care va duce la respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor până în anul 2030 asumate pentru toți poluanți atmosferici. Aceste măsuri suplimentare vizează implementarea unor pachete de măsuri în domeniile care poluează. Astfel, pachetul energetic ia în calcul modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților, respectiv reabilitarea rețelele de termoficare; promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); utilizarea surselor de energie regenerabile etc. Pentru pachetul de măsuri destinat transporturilor se are în vedere creșterea conectivității; utilizarea transportului verde; casarea mașinilor vechi; creșterea eficienței căii ferate; dezvoltarea sistemelor de cale ferată urbane pentru zonele metropolitane. Pe lângă cele două sectoare, se mai propun măsuri suplimentare în domeniul construcțiilor, agriculturii, gestionării deșeurilor, sectorul rezidențial și comercial.
Până în semestrul II din 2026, România ar trebui să aibă 2.851 km de infrastructură feroviară nouă/modernizată operațională și 262 de trenuri și locomotive electrice și pe hidrogen noi și modernizate.
429 km infrastructură rutieră ar trebui construită și pusă în funcțiune pe rețeaua TEN-T până în semestrul II din 2026
Mobilitatea urbană verde, promisiune frumoasă
Un alt punct central al planului pentru reducerea poluării este utilizarea vehiculelor nepoluante în transportul urban. Astfel, se propune atingerea unui număr de 6.600 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice până în trimestrul IV din 2024 și 13.200 până în trimestrul II din 2026. De asemenea, ar urma să devină operaționali 546 km piste pentru bicicliști utilizabile la nivel local/metropolitan până în trimestrul IV din 2024 și 1.091 km până în trimestrul II din 2026. În plus, 2.186 de vehicule suplimentare cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie și microbuze), comparativ cu valoarea de referință de 1.618 vehicule, ar urma să circule în România până în trimestrul IV al anului 2024 și 2.753 vehicule suplimentare, comparativ cu valoarea de referință de 2.186 vehicule, până în trimestrul II din 2026. Aceste măsuri ar duce la creșterea cu 20% a volumului total anual de pasageri care utilizează transportul public local în 2026, comparativ cu 2019.
Angajamente naționale de reducere a emisiilor
Tip poluant Reducerea emisiilor pentru perioada 2020-2029 comparativ cu 2005 (%)
Reducerea emisiilor pentru 2030 și după comparativ cu 2005 (%)
NOx (NO2) 45 60
COVnm 25 45
SO2 77 88
NH3 13 25
PM2,5 28 58
Sursa: PNCPA
