Ponturi despre graffiti

Graffiti: un fenomen specific sub-culturii urbane ce trebuie supus jugului legii sau un alt mod de ex-primare artistica? Pentru un grup de graffer-i bucuresteni, desenul pe zidurile orasului reprezinta un fel de extensie a panzei din atelierul pictorilor. Adica arta. Arta urbana.

Vizionarea acestei pagini este permisa numai cu acordul urbanilor

LANGA ZID. Atelier de creatie cu silueta unui baiat care alearga

Zidurile darapanate si picioarele cu glezne groase au ceva in comun: nimeni nu intoarce capul dupa ele. Trebuie sa fii tacanit ca sa o faci. Un pictor ar putea face un cult pentru glezne groase. Insa artistii sunt tacaniti. Totodata, graffer-ii intorc capul dupa ziduri darapanate. De unde ar rezulta ca graffer-ii… de exemplu: Ciubi.

Asa cum pensula este atrasa de panza, asa cum Adamii sunt atrasi de mere, merele de panere, dalta de piatra, Laie de Balaie, tot asa si Ciubi este atras de ziduri. Supermult. Si nu pentru ca asta i-ar garanta o atitudine "rock" care ar fi biletul de acces intr-un "crew", de fapt nici nu este afiliat unui "crew", adica unui grup de graffer-i, care "has fun" atunci cand deseneaza "tag-uri" sau "throw-up-uri", adica niste semnaturi mai putin sau mai mult complexe, pe metrouri, ziduri, trenuri. "Nu". Ci fiindca pentru el, zid egal "un alt mod de exprimare", zid egal o reactie de aparare impotriva afiselor extrem de "boring" atarnate prin tot orasul("vezi Flanco!"), zid egal "o incercare de a mai infrumuseta strada". Zid egal un soi de dialog fulger-tunet intre "arta urbana" si marasmul imaginativ de care da dovada "orasul". Armele din dotare: "characters-uri", adica personaje de dimensiuni mari si cat mai funny. Si "piece-uri" (vezi foto!), care in traducere graffiti-ana inseamna opera finala, lucrarea de diploma pe care ar trebui s-o detina orice impatimit de graffiti. Ciubi si-a exersat talentul la desen din frageda pruncie. Atat de mult incat a terminat si o facultate in directia asta. Ziua merge la munca, iar seara, cand "ii vine", isi ia "prietenii" si pleaca in cautarea unui zid, "unul cat mai ferit si care, odata desenat, sa nu intre in categoria cladirilor publice vandalizate". In timp, a devenit unul dintre cei mai apreciati graffer-i, de unde foloase: Institutul Francez i-a pus la dispozitie un zid si bani ca sa se joace el si prietenii lui, cum vrea spray-ul lor, pe el. A fost "supercool": "Ne-am distrat, ne-au dat vopsele, spary-uri si am mai si desenat", spune Ciubi, scrutand auditoriul dindaratul unor ochelari a la Mickey Rourke. "A venit si Sinboy, a pictat si el… ah!". Inca ceva!

CAP - DE - OPERA. Si secretele lui de culise

SAU DESPRE SINBOY. Pe prietenul lui Ciubi il cheama Sinboy. Sinboy "are talent si mai multa experienta" decat el, deci Sinboy este unul dintre cei mai favoriti parteneri de graffiti ai lui Ciubi. Daca mergi pe Calea Victoriei si te uiti in sus, pe la mijlocul strazii, vezi ditai "throw-up-ul" - trhrow-up-ul lui Sinboy - care e cel mai "misto" din oras: citat din Ciubi. In continuare, parerile schismatice ale lui Sinboy despre "crew-ul roman": "In Anglia, Spania fenomenul e mult mai evoluat. Aici, sunt cateva crew-uri care n-au nimic de-a face cu ideea de graffiti, iar eu n-am de-a face cu ei. Nu fac decat niste mazgalituri fade pe pereti, mazgalituri pe care altii isi pun propriile mazgalituri, ceea ce inseamna razboi curat, treaba asta e cea mai mare umilire intre grupuri". Sa acoperi un "tag" rival cu "throw-up-ul" tau, adica cum?!, adica io, mare graffer, sa ma chinuiesc sa semnez peste tot, prin tara, pe sub tara, si prin alte tari, daca se poate, cei mai cunoscuti graffer-i din lume asa fac, colinda tari numai ca sa se autopromoveze. Sa semneze peste tot. Sa-i stie lumea. "Toata lumea." Sa se ia la intrecere cu Madonna si Michael Jackson, ei, adica Madonna si Michael Jackson, pe scena, la teve, pe buzele tuturor. Iar graffer-ii, simbolul street-artului, precursorii ei, paranteza: exista deja un nou curent-postgraffiti-paranteza inchisa. Deci Madonna si Michael Jackson pe scena, iar numele lor, de fapt nickname-urile lor, caci nici un graffer de cand exista graffer-ii pe lume nu si-a dezvaluit vreodata identitatea adevarata, o rigoare cutumiara respectata cu sfintenie: nimeni sa nu-si faca public numele! Asadar, graffer-ii pe zidurile de pe strada, langa "Coca-cola", sa se ia la intrecere cu Coca-cola, "come on, Coca-Cola is cool, dar sunt altele… shit-uri". Asa. Si sa vina altii sa-mi distruga tag-ul. Nici chiar asa!

WALL OF FAME. In Militari, intre un hipermarket si un alt hipermarket, exista doua ziduri care imprejmuiesc o cale ferata. Trenul nu mai circula de mult pe acea cale ferata. Balarii. Deseuri. Balarii. Deseuri. Deseuri. Asta, cu accent de crainic pe "asta", se gaseste pe acest intrand. Si, uau!: mii de graffiti-uri, toate culorile, toate marimile, toate tag-urile din capitala asta, o busculada cromatica, o hiperinflatie de desene, unul peste altul, unul in capul altuia, orice centrimetru a fost valorificat, mori cu sprayul-n mana si nu gasesti un loc pentru parcarea unui nou graffiti, "au venit de afara numai ca sa deseneze aici", pensula cu dexteritatea maimutei printre liane trebuie sa se miste, pensula sa se miste cu incetineala. Precum bolnavii pe culoarele spitalelor. Este Zidul Faimei. Si toate grupurile de grafferii au vrut sa "dea" aici. Este Zidul Faimei, iar Ciubi, Sinboy si Color, dupa indelungi cautari, isi gasesc loc pentru un "piece". Mai intai fac schita "characters-urilor" pe o hartie - de mentionat ca pentru grafferi toate aceste cuvinte englezesti nu au un corespondent romanesc - tu "dai" de aici pana aici, tu aici, tu acolo, e ok!?, e ok!. Iar apoi incep. "Cel mai greu e cu contururile, trebuie sa ai mana si mai ales experienta ca sa le faci cum trebuie, daca apesi prea tare pe spray, risti sa-ti curga vopsea si sa-ti strici tot piece-ul", spune Ciubi. "Uita-te la ei, sa vezi ce indemanare au!". Incet-incet se intrezaresc contururile unei pisici, Ciubi e innebunit dupa pisici, Pisica Patrata i se mai spune, unui crocodil si desenul lui Color. Un verde aprins, un verde crud, usor cu galben, mult negru, ceva bleu, o ora, doua ore, rasete, combinatii de nuante, "ce misto-i al tau!, da-mi si mie negru’!". Par multumiti. Bleu, "un nor cu bleu!", "si niste galben", verde, mult verde… Si asa mai departe!
Cat despre inceputul textului, ce mai tura-vura, io zic ca sunt niste copii usor tacaniti, cu fire de artisti. Parerea mea.

DICTIONAR ENGLEZ-ROMAN CU TERMENI DE SPECIALITATE

Tag-semnatura artistului transformata de cele mai multe ori in semn grafic, folosita nu doar pentru a semna o lucrare ci si pentru a umple orasul cu ea, pentru a putea fi cat mai cunoscut Throw-up sau bomb - o semnatura mai avansata si de dimensiuni mai mari, in general in doua culori, al carui scop este o vizibilitate mai mare si acoperirea altor tag-uri ale altor artisti Characters - personaje care completeaza scrisul si piece-ul graffer-ului Piece - lucrare finala