Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PROFIT ● Cîţiva afacerişti au subţiat bugetul cu peste 6,5 milioane de euro
Afacerile bune se fac cu instituţiile statului. Ce au în comun
porturile de la Moldova Veche, Orşova şi Giurgiu? Două terminale şi un
ponton au fost construite pentru a primi puhoiul de turişti străini
care întîrzie să apară.
PROFIT ● Cîţiva afacerişti au subţiat bugetul cu peste 6,5 milioane de euro
Afacerile bune se fac cu instituţiile statului. Ce au în comun porturile de la Moldova Veche, Orşova şi Giurgiu? Două terminale şi un ponton au fost construite pentru a primi puhoiul de turişti străini care întîrzie să apară.
În ianuarie 2006, cu un an înainte de a intra în Uniunea Europeană, şefii de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale – CNAPDF s-au trezit că nu avem porturi pe Dunăre pregătite să primească cum se cuvine străinii. Pentru Moldova Veche şi Orşova, şefii CNAPDF au considerat că este nevoie de ridicarea cîte unui terminal de pasageri, iar pentru Giurgiu s-a ales varianta pontonului plutitor. Aceste investiţii au fost motivate prin necesitatea modernizării, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, a facilităţilor portuare dunărene pentru traficul de pasageri. Gheorghe Spoială, actualul director, spune că toată această afacere este o mare măgărie şi că, după cîştigarea contractelor, firmele constructoare au început să ceară suplimentări de fonduri pentru finalizarea construcţiilor, dar el le-a dat cu tifla.
Afacerea nu miroase prea bine. În anunţul de intenţie publicat de CNAPDF în ianuarie 2006 erau descrise în amănunt detaliile tehnice ale clădirilor, iar execuţia lucărilor urma să aibă loc în perioada aprilie-decembrie 2006.
AMICUL POLITIC. Cîştigătorul licitaţiei pentru terminalul de pasageri de la Orşova s-a oprit la aproape 2,47 milioane de euro, constructorul fiind firma Grup Primacons din Slatina, iar contracandidaţii Building Exim Drobeta Turnu Severin şi o asociere de trei firme legate de PSD. Patronul Primacons este Octavian Bălţoi prins în mrejele PSD Olt şi soţ de magistrat. Bălţoi este cunoscut ca un finanţator de nădejde transpartinic, însă aţa îl trage mai mult către PSD. Pe de altă parte, Building Exim aparţine lui Trandafir Giucă pe care îl leagă de deputatul pesedist Eugen Nicolicea, naşul lui Miron Mitrea, o veche, bună şi profitabilă prietenie. La atîtea legături este de prisos să mai spunem că nu au fost respectate criteriile cerute în caietul de sarcini, că s-au suplimentat fondurile faţă de suma cîştigată, că în terminalul din portul Moldova Veche, la orice ploaie sănătoasă se fac bălţi în interior. Autoarea bălţilor din terminalul de la Moldova Veche este Cominco Bucureşti. Pentru această construcţie, licitaţia s-a oprit la puţin peste 2,41 milioane de euro. Compania este legată tot de vîrful PSD. Şi cu cine se putea întrece Cominco la Moldova Veche pentru milioanele de euro decît cu Building Exim şi Grup Primacons despre care aţi citit mai sus.
PLUTA. Societatea Argos din Cernavodă a primit sarcina să proiecteze şi să construiască pontonul, şi-a adjudecat lucrarea pentru ceva peste 1,70 milioane de euro. Argos aparţine lui Lucian Lazia şi este parte a Grup Media Sud SA din Constanţa, o companie deţinută de Rafo a lui Corneliu Iacobov. Argos mai deţine şi firma Dobroport. Prin Argos şi Dobroport, Lazia – aflat acum în Top 300 – a cotizat la greu în campaniile electorale atît pentru social-democraţi, cît şi pentru democraţi, explicîndu-se astfel şi de ce Crisitan Nemţescu, fostul director al CNAPDF, vicepreşedinte al PD-L Galaţi, nu-l privea ca pe un duşman politic. Fiul lui Lazia este strîns legat în afaceri de deputatul Stelian Duţu, traseist politic aciuat temporar pe la PD-L. Argos s-a ocupat şi de un alt ponton de pe Dunăre asemănător celui de la Giurgiu, însă mai scump.
TURISM. Decizia de a construi acest ponton este ciudată, avînd în vedere că la 5 iulie 2006, printr-o Hotărîre de Guvern, punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Gară Fluvială a fost închis. Unul dintre motivele invocate pentru construcţia celor două terminale şi a pontonului a fost afluxul de turişti aşteptat după integrare. La Orşova, aşa cum a declarat primarul la recepţia terminalului, se aşteptau să vină peste 3.000 de turişti. În realitate au avut loc puţin peste 3.100 de treceri de persoane, adică circa 1.700 au intrat şi au ieşit aproximativ 1.400 în perioada 01.10.2007-15.06.2008, şi au intrat şi ieşit cîte 95 de motonave. În aceeaşi perioadă, în portul de la Moldova Veche au avut loc 113 treceri de persoane, 59 au intrat şi 54 au ieşit. 48 de motonave. Şi parcă e de prisos să spunem că toate firmele, care au tras lozul cîştigător prin aceste porturi apar într-o multitudine de scandaluri cu bani publici! Oare cine e acolo sus să-i verifice?
Dosarele X la Dunăre
Sumele alocate pentru această investiţie au venit integral de la bugetul de stat. Conform informaţiilor de pe site-ul companiei, preţul de achiziţie a lucrării pentru Pontonul plutitor a fost de 4.846.473,90 RON, cel al terminalului de la Orşova de 7.374.343,47, iar la Moldova Veche a fost de 6.539.663,76. În răspunsul oficial trimis la redacţie, conducerea CNAPDF susţine că preţurile au fost altele: 5.171.257, 35 RON pentru Ponton, Orşova – 7.466.227 şi Moldova Veche – 7.319.468,34, preţuri la care se adaugă 19% TVA. Oricum am calcula, ceva dă cu virgulă. La jumătatea lui iunie 2006, CNAPDF a mai organizat o licitaţie pentru servicii de consultanţă, adică dirigenţie de şantier, pentru care s-au zbătut Eurometudes SA, Romair Consulting sau Consilier Construct. Lucrările au fost recepţionate abia în septembie 2007. Tocmai de aceea, la începutul lunii mai 2008, actuala conducere a decis că este nevoie de servicii de exploatare, întreţinere şi revizie echipamente instalaţii la terminalele de pasageri de la Moldova Nouă şi Orşova, aşa că a lansat un anunţ de intenţie.
Administratori de profesie
Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA a fost înfiinţată spre sfîrşitul anului 1998, din Consiliul de Administraţie – CA făcînd parte personaje, care îşi trag partea leului şi din alte consilii de administraţie, unii sînt în mai mult de trei consilii aşa cum prevede legea, avocaţi sau întreprinzători plătiţi de stat care au afaceri proprii în domeniu. De exemplu, Tudor Stoian, la fel ca mulţi dintre colegii din CNAPDF, este administrator sau cenzor de meserie pe la instituţiile controlate de stat, printre care şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (căci există şi aşa ceva), Societatea de Administrare Active Feroviare sau Aeroportul Internaţional Băneasa. Colegul său, Julien Şerban, a fost membru în CA şi pe vremea fostului director, Cristian Nemţescu. Cei doi sînt asociaţi la Agent Prest SRL din Călăraşi, unde Julien este şi administrator. Agent Prest se ocupă, cu ce altceva, decît cu activităţi anexe transporturilor pe apă.
