Portul scuză mijloacele

PROFIT ● Cîţiva afacerişti au subţiat bugetul cu peste 6,5 milioane de euro 
Afacerile bune se fac cu instituţiile statului. Ce au în comun porturile de la Moldova Veche, Orşova şi Giurgiu? Două terminale şi un ponton au fost construite pentru a primi puhoiul de turişti străini care întîrzie să apară.  

PROFIT ● Cîţiva afacerişti au subţiat bugetul cu peste 6,5 milioane de euro 
Afacerile bune se fac cu instituţiile statului. Ce au în comun porturile de la Moldova Veche, Orşova şi Giurgiu? Două terminale şi un ponton au fost construite pentru a primi puhoiul de turişti străini care întîrzie să apară.   

În ianuarie 2006, cu un an înainte de a intra în Uniunea Europeană, şefii de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale – CNAPDF s-au trezit că nu avem porturi pe Dunăre pregătite să primească cum se cuvine străinii. Pentru Moldova Veche şi Orşova, şefii CNAPDF au considerat că este nevoie de ridica­rea cîte unui terminal de pasageri, iar pentru Giurgiu s-a ales varianta pon­tonului plutitor. Aceste investiţii au fost motivate prin necesitatea mo­dernizării, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, a facilităţilor portuare dunărene pentru traficul de pasageri. Gheorghe Spoială, actualul director, spune că toată această afacere este o mare măgărie şi că, după cîştigarea contractelor, firmele constructoare au început să ceară suplimentări de fonduri pentru finalizarea con­struc­ţi­ilor, dar el le-a dat cu tifla.  
Afacerea nu miroase prea bine. În anunţul de intenţie publicat de CNAPDF în ianuarie 2006 erau descrise în amănunt detaliile tehnice ale clădirilor, iar execuţia lucărilor urma să aibă loc în perioada aprilie-decembrie 2006.  

AMICUL POLITIC. Cîşti­gă­to­rul licitaţiei pentru terminalul de pasageri de la Orşova s-a oprit la aproa­pe 2,47 milioane de euro, constructorul fiind firma Grup Primacons din Slatina, iar contra­can­di­daţii Building Exim Drobeta Turnu Seve­rin şi o asociere de trei firme legate de PSD. Patronul Primacons este Octavian Bălţoi prins în mrejele PSD Olt şi soţ de magistrat. Bălţoi este cunoscut ca un finanţator de nădejde transpartinic, însă aţa îl trage mai mult către PSD. Pe de altă parte, Building Exim aparţine lui Trandafir Giucă pe care îl leagă de deputatul pesedist Eugen Nicolicea, naşul lui Miron Mitrea, o veche, bună şi profitabilă prietenie. La atîtea legături este de prisos să mai spunem că nu au fost respectate criteriile cerute în ca­ietul de sarcini, că s-au suplimentat fondurile faţă de suma cîştigată, că în terminalul din portul Moldova Veche, la orice ploaie sănătoasă se fac bălţi în interior. Autoarea bălţilor din terminalul de la Moldova Veche este Cominco Bucureşti. Pentru această cons­truc­ţi­e, licitaţia s-a oprit la puţin peste 2,41 mili­oa­ne de euro. Compania este legată tot de vîrful PSD. Şi cu cine se putea întrece Co­minco la Moldova Veche pentru mili­oa­nele de euro decît cu Building Exim şi Grup Primacons despre care aţi citit mai sus.

PLUTA. Societatea Argos din Cernavodă a primit sarcina să pro­iec­teze şi să construiască pontonul, şi-a adjudecat lucrarea pentru ceva peste 1,70 milioane de euro. Argos aparţine lui Lu­ci­an Lazia şi este parte a Grup Media Sud SA din Constanţa, o companie deţinută de Rafo a lui Corneliu Ia­co­bov. Argos mai deţine şi firma Dobroport. Prin Argos şi Dobroport, Lazia – aflat acum în Top 300 – a cotizat la greu în campaniile electorale atît pentru social-democraţi, cît şi pentru democraţi, explicîndu-se astfel şi de ce Crisitan Nemţescu, fostul director al CNAPDF, vicepreşedinte al PD-L Galaţi, nu-l privea ca pe un duşman politic. Fiul lui Lazia este strîns legat în afaceri de deputatul Stelian Duţu, traseist politic aciuat temporar pe la PD-L. Argos s-a ocupat şi de un alt ponton de pe Dunăre asemănător celui de la Giurgiu, însă mai scump.

TURISM. Decizia de a construi acest ponton este ciudată, avînd în vedere că la 5 iulie 2006, printr-o Ho­tărîre de Guvern, punctul de tre­ce­­re a frontierei Giurgiu – Gară Fluvială a fost închis. Unul dintre mo­ti­ve­le invocate pentru con­struc­ţia celor două terminale şi a ponto­nului a fost afluxul de tu­riş­ti aşteptat după integrare. La Orşova, aşa cum a de­cla­rat primarul la recepţia terminalului, se aşteptau să vină peste 3.000 de tu­rişti. În realitate au avut loc puţin pes­te 3.100 de treceri de per­soane, adi­că circa 1.700 au intrat şi au ieşit aproximativ 1.400 în perioada 01.10.2007-15.06.2008, şi au intrat şi ieşit cîte 95 de motonave. În aceeaşi pe­ri­oa­dă, în portul de la Moldova Veche au avut loc 113 treceri de persoane,  59 au intrat şi 54 au ieşit. 48 de motonave. Şi parcă e de prisos să spunem că toate firmele, care au tras lozul cîştigător prin aceste porturi apar într-o multitudine de scandaluri cu bani publici! Oare cine e acolo sus să-i verifice?  
Dosarele X la Dunăre

Sumele alocate pentru această investiţie au venit integral de la bugetul de stat. Conform informaţiilor de pe site-ul companiei, preţul de achiziţie a lucrării pentru Pontonul plutitor a fost de 4.846.473,90 RON, cel al terminalului de la Orşova de 7.374.343,47, iar la Moldova Veche a fost de 6.539.663,76. În răspunsul oficial trimis la redacţie, conducerea CNAPDF susţine că preţurile au fost altele: 5.171.257, 35 RON pentru Ponton, Orşova – 7.466.227 şi Moldova Veche – 7.319.468,34, preţuri la care se adaugă 19% TVA. Oricum am calcula, ceva dă cu virgulă. La jumătatea lui iunie 2006, CNAPDF a mai organizat o licitaţie pentru servicii de consultanţă, adică dirigenţie de şantier, pentru care s-au zbătut Eurometudes SA, Romair Consulting sau Consilier Construct. Lucrările au fost recepţionate abia în septembie 2007. Tocmai de aceea, la înce­pu­tul lunii mai 2008, actuala conducere a decis că este nevoie de servicii de exploatare, întreţinere şi re­vi­zie echipamente instalaţii la terminalele de pasageri de la Moldova Nouă şi Orşova, aşa că a lansat un anunţ de intenţie.

Administratori de profesie

Compania Naţională Admi­nistraţia Porturilor Dunării Fluviale SA a fost înfiinţată spre sfîrşitul anului 1998, din Consi­liul de Administraţie – CA făcînd parte personaje, care îşi trag partea leului şi din alte consilii de administraţie, unii sînt în mai mult de trei consilii aşa cum prevede legea, avocaţi sau întreprinzători plătiţi de stat care au afaceri proprii în domeniu. De exemplu, Tudor Stoian, la fel ca mulţi dintre colegii din CNAPDF, este administrator sau cenzor de meserie pe la instituţiile controlate de stat, printre care şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Du­nării Maritime (căci există şi aşa ceva), Societatea de Administrare Active Feroviare sau Aeroportul Internaţional Băneasa. Colegul său, Julien Şerban, a fost membru în CA şi pe vremea fostului director, Cristian Nemţescu. Cei doi sînt asociaţi la Agent Prest SRL din Călăraşi, unde Julien este şi administrator. Agent Prest se ocupă, cu ce altceva, decît cu activităţi anexe transporturilor pe apă.