In penitenciarele din Italia se aflau anul trecut 1.650 de minori romani. In cele mai multe cazuri nu li se cunoaste identitatea.
In penitenciarele din Italia se aflau anul trecut 1.650 de minori romani.
In Milano sunt inchisi 160 dintre ei. Daca infractiunea nu este foarte grava, cei care au comis-o sunt trimisi in comunitati speciale
pentru reeducare.
Sase adolescenti, sase povesti, sase ingeri cu aripi frante in gratiile unei inchisori libere. Marco, Vasile, Said, Ramesh, Catalin, Andreea sunt condamnati pentru infractiuni lejere departe de Penitenciarul Beccaria, intr-un sat la 80 de km de Milano. Pe la Sharewood, in decurs de cinci ani, au trecut peste 20 de adolescenti romani.
PROIECTUL. Cooperativa sociala Sharewood este o adaptare a termenului "comunitate". Comunitatea este locul unde isi petrec detentia multi tineri care au comis infractiuni, in asteptarea ordinului judecatoresc definitiv. Aici, pentru buna purtare li se poate reduce pedeapsa, pot fi spasiti de inchisoarea minorilor. La trei cartonase galbene si doua rosii, li se deschide singura alternativa: "carcera". Din carcera in comunitate se ajunge daca trec la urmatorul nivel, "punerea la proba."
Proiectul lui Giani Lunghi a inceput in urma cu 10 ani, cand, voluntar, italianul si-a oferit
casa detinutilor adulti, ca mai apoi sa-si indrepte atentia spre minorii de 14 ani. Le-a daruit ajutorul pana ce
si-a dat seama ca e destul de greu sa te intelegi cu acesti baieti agitati, periculosi, "figli di putana". De cand numarul strainilor infractori a inceput sa se inteteasca in Italia, Giani s-a oferit sa ii sprijine legal, printr-un parteneriat incheiat cu Institutul Penal pentru Minori "Cesare Beccaria".
BOMBE CU FUNDITA. De multe ori, Centro di Prima Accoglienza (CPA) zice "ca-ti face un cadou, dar de fapt iti trimite o bomba", spune Giani despre cei pe care i-a primit in decursul anilor. CPA este locul unde carabinierii aduna zilnic infractori juvenili. Aici stau doar trei zile, pana ce procuratura le decide urmatorul parcurs. Penitenciarul Beccaria sau comunitatea, in functie de gravitatea faptei.
In camera de primire, sase adolescenti isi dau coate ascultandu-l pe Giani. Ii stiu de frica. Cand intra mania in el "se sperie si unuâ de pe strada". Marco, egipteanul, se grabeste la bucatarie, caci e seara romaneasca, cu salata de beuf si clatite, in cinstea lui Vasile. Giani se posteaza in capul mesei, aruncand flacari inspre Ramesh, cel din Sri Lanka. Ramesh nu are voie sa vorbeasca si nici sa stea la masa langa Andreea, italianul blond cu fata dezorientata. "Se inteleg prea bine si eu trebuie sa ghicesc ce se ascunde in capul ala al lor", dezvaluie Giani. Ii este greu uneori, caci se lupta cu mentalitati, caractere unice. Cu un Ramesh care vede in parleazul din Pavia fluviul Nil, cu un Said care nu stie sa citeasca, cu un Marco care a schimbat 20 de autobuze pe-o raza de 5 km ca sa ajunga acasa. La inceput au fost marocanii, le-a dat de capat, apoi albanezii, si astia dificili, dar pe romani, pe romani e greu sa-i priceapa.
"Daca ii zic unui marocan ceva stiu ca se supara, romanul e saritor, zice hai sa facem, sa dregem si il vezi ca fuge apoi, reactioneaza imprevizibil."
In casa lui Giani cei sase muncesc la vie, la stupi si pe camp. "Vreau sa-i invat sa se descurce, sa poata face ceva cand ies de aici. Eu nu-i condamn pe straini ca fura, o fac din lipsuri, trebuie ajutati. Ii condamn pe italieni, ei o fac din plictiseala."
|
Christian Silva/JURNALUL NATIONAL SHAREWOOD. Prin comunitatea lui Giani Lunghi au trecut, in decurs de cinci ani, peste 20 de minori romani, autorii unor infractiuni. Azi a ramas doar Vasile |
BOLDI, LA POARTA RAIULUI. De Vasile s-a atasat si-l vede ca-i trist, iar e imbracat in negru. Pe el nu-l pot minti copiii astia. Stie ca nu are voie "sa se lege" de ei, isi spune mereu ca e doar o slujba. Ar fi si greu pentru Giani, care are in camera de lucru tablouri cu fiii celor gazduiti. O singura regula o respecta cu sfintenie. Nu primeste adolescenti cu probleme sexuale, dependenti de droguri si de alcool. Il scarbesc. In urma cu cativa ani a primit romani abuzati sexual. "A fost extrem de greu. Erau speriati, nu puteam glumi, se inchideau in ei si sareau ca arsi de frica." Stie ca romanii sunt arestati pentru furt din magazine, dar ca exista si acel numar mare de copii abuzati, prostitutia masculina cu precadere. A incercat sa lupte contra mecanismului, ii vedea pe tangentiala in baracile de unde doar seara simti ca traiesc oameni, atunci cand iese fum pe horn. S-a oprit, "caci sunt interese mult mai mari acolo".
|
CAUZA
"Tinerii romani ajung in penitenciarele din Italia pentru acte de violenta fizica si sexuala. Astea sunt cele mai dese capete de acuzare. Tiganii se indeletnicesc cu furturile. Putini romani au trecut de etapa «mesa la prova»
care le reduce din pedeapsa"
Daniela Giustiniani
directoarea Institutului Penal
pentru Minori, IPM "Cesare
Beccaria", Milano
|
Catalin, Andrei si Boldi sunt trei adolescenti romani care au fugit de la Giani. "Multi stau aici sa scape din penitenciar, e o portita", si el le-a spus de multe ori: "Ma baieti, vreti sa furati, va ajut eu, vreti bani, va dau eu, cine sunteti voi, hoti, sau cine sunteti?".
Catalin isi terminase pedeapsa, fusese 4 luni inchis la Beccaria pentru furt, apoi un an si jumatate la Giani in casa. I-a castigat increderea si intr-o seara a plecat la mare cu Ramesh. S-a imbatat, a furat un scuter "cand mai avea de mers cativa pasi pana la hotel", iar acum e urmarit, are procese pe rol. Giani l-a taxat cu cartonasul rosu, dar Catalin s-a miscat repede si a fugit. "Catalin nu s-a cait deloc, el avea alte ganduri", spune Vasile. De Andrei, Giani era legat afectiv. Plecarea lui din senin a lasat un gust amar. Boldi nu avea acte si CPA-ul l-au trimis fara a-i sti adevaratul nume. Intr-o zi se numea Lungu, altadata era George, pana cand Giani a inceput sa-l boteze ca pe arabi. "Francesco, Federico, Giuseppe, cum naiba te mai cheama, vino aici, am nevoie de tine." Toti l-au indragit pe Boldi, parea ca metoda de educare informala a lui Giani "de pus cu picioarele pe pamant" a dat roade, si asta pana in ziua cand a trebuit sa se inscrie la scoala. Isi terminase pedeapsa, insa voia sa mai ramana, sa se schimbe. "Le-am zis: nu va dau afara, stati aici, va caut de munca, va trimit la scoala. Afara ar fi trebuit sa plateasca 500 de euro
chirie, sa-si ia de mancare. Boldi s-a aratat entuziasmat de propunere pana cand i-au cerut buletinul. «Vi-l dau maine - a zis. E la Milano». Nu l-am crezut, dar l-am lasat sa mearga. Libertatea asta nu-i usoara."
CINCI VISE. Din cei sase adolescenti de 18-19 ani de la Sharewood, doar doi i-au capatat increderea lui Giani. Ceilalti stau de mai bine de un an "inchisi" si nu ies neinsotiti. "Pe unii nu-i duce capul, altii sunt inca suspecti." Doar Said si Vasile au liber in lume, la munca, la discoteci. Cu totii au avut un vis inainte de Sharewood. Marco mai pastreaza din vechile carente. A venit de 7 ani cu familia din Egipt. Intr-o seara l-a batut pe fiul unui carabinier din zona lombarda. Familia a intervenit si l-au trimis in satul lui Giani. E un caz fericit, caci ai lui i-au fost aproape. Acum e grabit. O data pe saptamana are voie la un telefon. Il suna mama si sare iute in curte. Marco sta in aceeasi camera cu Andreea, un fiu de bogatani italieni. E proaspat, de doua luni, inca se judeca pentru o masina furata, "busita la primul stalp". A avut si ceva cu drogurile, caci "aici, la ai nostri, asta e mare problema". Tinerii italieni au renuntat de mult la "fragila" cocaina, heroina, ei fac combinatii mult mai periculoase, "amesteca salvia cu heroina, iau amfetamina, amoniac cu cocaina, LSD". Said e cam "incapace", dar de cand si-a ispasit pedeapsa Giani l-a bagat intr-un serviciu bun. Lucreaza la Pavia, un oras apropiat, si asteapta sa se intoarca in Cairo. Toti glumesc pe seama lui, in seara asta "au uitat" ca nu mananca carne de porc. Acasa, familia ii cauta sotie, iar Said lucreaza 10 ore pe zi ca sa isi croiasca drum inspre ai sai. Pentru el a fost mai greu, l-au prins cu droguri in casa unor prieteni care l-au gazduit peste noapte. "Cantitate mare", de a ajuns din prima in Beccaria. George se da brazilian dupa mama, ii suna mai exotic, insa e nascut pe meleaguri italiene. Are 20 de procese pe rol, pentru talharie. De departe, Ramesh ii intrece pe toti. "E insuportabil", nimeni nu vrea sa stea in camera cu el. "Negrule, in seara asta taci", ii striga baietii. A venit cu parintii din Sri Lanka, vorbea mult, enervant, pana l-au dat afara din casa. Asa spune Ramesh, extrem de tacut. De fapt, parintii l-au dat afara mutilat, pentru tentativa de omor. Asa l-a gasit Giani pe strazi, si de atunci il suporta.
VASILE, SINGUR PE LUME. Vasile sau Basil, cum il striga toti, e din Viseul de jos. Si-a ispasit pedeapsa o data cu intrarea in Uniune. E un copil frumos, cu bratara si lant de aur ascunse sub bluza neagra de jerse. In Giani
si-a regasit tatal, iar pentru el seara romaneasca si muzica lui Furdui Iancu inseamna azi Romania. De trei luni, Giani a ghicit ca are minte si l-a angajat la reprezentanta BMW, inregistreaza marcile pe calculator. "Cand am ajuns aici, habar n-avea cine sunt si mi-a dat bani sa merg in oras la Milano, sa ma plimb." A fost primul test, pe care Vasile l-a trecut. "Extrem de inchis, cu Vasile a fost greu", spune Giani, el nu mai are pe nimeni. Era in clasa a IX-a, la Baia Mare, cand tatal a facut al treilea infarct pe masa de operatie. S-a dus. Apoi a stat tot timpul cu mama, "dar n-am avut parca grija de ea, eu eram la scoala, ea nu manca". Dupa trei luni, s-a prapadit de cancer. Nu a vrut pe nimeni alaturi, rudele l-au lasat de izbeliste dupa a doua inmormantare. S-a descurcat singur sase luni, muncea dupa scoala ca sa isi plateasca cheltuielile. Intr-o zi , pe la Craciun, si-a sunat un prieten din Milano, sa lucreze in vacanta. Si fiindca nu avea bani de drum s-a tocmit cu o firma particulara de transport international sa-l duca in Italia, iar el sa le dea banii in doua saptamani. Zis si facut, numai ca firma l-a pus sa semneze un act prin care, daca nu va returna cei 200 de euro, echivalentul drumului, ii va vinde casa. Vasile si-a lasat gaj toate actele, pornind in marea aventura c-un geamantan de haine. S-a trezit in Milano, pe strazi. Ajutorul din partea prietenului n-a mai venit. S-a rugat de romanii binevoitori sa-l duca inapoi, sa le dea banii in Romania. I-au dat trei zile termen de plata, casa lui avea deja client. Disperat, Vasile a furat o geanta. De frica, a aruncat-o. Prea tarziu insa. "Eu am fost crescut pe palme de parinti. Nu mi-a lipsit nimic. Eram ingrijit, insa m-au vazut carabinierii." La Pasti merge acasa, cu Giani. Il va ajuta sa o darame si sa faca alta in loc. A lui.
MINORII DIN BECCARIA SI "PUNEREA LA PROBA"
|
| Christian Silva/JURNALUL NATIONAL GRAFFITI. La portile inchisorii, multi copii romani sunt abandonati |
In Italia exista in cadrul Ministerului de Justitie un departament aparte "Giustizia Minorile", un tribunal al minorilor, penitenciar pentru minori, comunitati. Anul trecut, statisticile arata un numar din ce in ce mai crescut in randul infractiunilor comise de imigranti. Procentual, Africa se bate cu Europa intr-un scor de 48% la 39%. Dintre europenii aflati in peniteciar, 15% provin din Romania. In 2006, in penitenciarele din Italia se aflau 1.650 de minori romani, 148 de fete si 1.504 baieti. In Institutul Pentru Minori "Cesare Becaria" din Lombardia se gasesc astazi 160 dintre ei, 20 de fete si 140 de baieti.
Directoarea IPM Beccaria, Daniela Giustiniani, ne explica cauzele unui minor roman ajuns in institutie. "In general, infractiunile comise de romani sunt actele de violenta, atat fizica, cat si sexuala. In ce-i priveste pe romanii rromi, acestia au probleme cu furturile, insa infractiunile grave sunt comise de tinerii romani." Cand tanarul comite o infractiune, autoritatile sunt obligate sa ii alcatuiasca fisa. Trebuie sa le afle numele, varsta, sa le faca controlul medical si psihiatric si sa contacteze familia. Acestea sunt procedurile pe baza carora judecatorul, cunoscand tipul de infractiune, hotaraste drumul minorului. Daca infractiunea este usoara, atunci minorul pleaca direct din CPA in comunitate. Altminteri ajunge in penitenciar.
In cele mai multe cazuri nu exista contact cu nici o familie din Romania, si asta pentru ca "multi vin neinsotiti, au familii destramate, trec fraudulos, nimeni nu se intereseaza de ei, altii ajung sub protectie la noi", declara Daniela Giustiniani. Odata ajunsi in Beccaria, copiii urmeaza un parcurs intern, similar, si unul extern, individual. Parcursul intern este coordonat pe de o parte de Polizia Penitenciaria, care se ocupa de securitate, si pe cealalta parte de figurile profesionale insarcinate cu terapia minorului. Astfel, isi dau girul la un grup de 40 de adolescenti asistentul social, educatorul, mediatorul cultural, medicul generalist, medicul specialist, psihologul, profesorii de la scoala interna, preotul. Pe parcursul detentiei exista mai multe etape pe care un minor trebuie sa le treaca, cea mai importanta fiind "mesa la prova" sau punerea la proba. "Dintre romani nu ajung multi la aceasta etapa si e si foarte dificil de altfel. Punerea la proba reprezinta un loc unde poti merge daca te comporti bine. In cazul italienilor este usor, au casa, au parinti si pot merge cu conditia de a tine legatura permanent cu figurile profesionale. Daca se comporta bine pot fi absolviti de pedeapsa. Strainii pot fi integrati in comunitati, insa, in cazul romanilor, putini au ajuns aici".
|
ROBIN HOOD
|
Sharewood este un proiect inovativ de ajutor si integrare a tinerilor. Sharewood - "rubare di nobili per dare ai poveri", cum ii place lui Giani sa spuna, este o comunitate mai mica, avand sase tineri, nu noua cat prevede legea italiana. Pe langa Sharewood, Giani are propria afacere, cu vin si produse apicole pe care le vinde cu pliante alaturate, in scopul sustinerii acestor copii. Statul italian acorda pentru fiecare copil in parte 75 de euro pe zi, insa banii acestia nu sunt suficienti. Pe langa afacerea proprie, anual gaseste sponsorizari. Vodafone le-a oferit anul trecut 250.000 de euro. Pentru viabilitatea acestui proiect este nevoie de doua educatoare profesionale, care sa se ocupe de parcursul adolescentilor. Salariul unei educatoare este de 1.300 de euro pe luna. In comunitate se gaseste de asemenea si un mediator cultural, un pedagog si un psiholog. Pe langa cadrele specializate, comunitatea
asigura cazare, hrana, imbracaminte, dar si aici e o regula. Fara haine de firma si produse americane.
"Cambiare e una parole molto grande", spune Giani, referindu-se la cei care i-au trecut prin casa. "Pot vorbi multe cu ei, dar ce fac daca dupa 10 minute adorm? Trebuie lucrat la identitatea persoanei."
Statul italian aloca pentru justitia minorilor sume colosale de bani "in loc sa faca ceva pentru straini, sa-i ajute din prima fara sa mai fie nevoiti sa fure". Astfel, la Beccaria, un copil cum e Catalin, care a avut cinci capete de acuzare, patru luni de puscarie si un an de comunitate, este extrem de costisitor. Un minor care a comis infractiune costa pe zi 350 de euro in regim penitenciar. Judecatorul, cheia si lacata, "ia linistit, daâ linistit 6.000 de euro pe luna". In cazul unui proces, de regula sunt doi judecatori, trebuie platit acuzatorul, asistentul social si avocatul apararii. "Si daca te gandesti ca dupa toate astea se prezinta la proces un marocan care a vandut droguri si care vine si spune ca nu stie italiana, nu intelege." In acest caz procesul este suspendat, se cheama mediatorul cultural, care trebuie platit in cauza. "Si el vinde droguri la italieni, si cica nu stie limba, hai...".
|