Pradatorii fondurilor europene

Sub stratul subtire de as-falt al unui drum SAPARD se ascund, de cele mai multe ori, milioane de eu-ro deturnate de o noua specie de infractori: pra-datorii de fonduri europe-ne. Departamentul pentru Lupta Antifrauda arata cum firmele prin care se deruleaza afacerile necurate "sunt dirijate" de "oameni din umbra", care nu se regasesc in structura actionariatului, dar care participa activ la luarea deciziilor.

Pana la intrarea in Uniunea Europeana, baronii, baronetii si acolitii lor au avut timp sa se specializeze in fraudarea fondurilor europene acordate tarii noastre in cadrul unor programe ca PHARE, SAPARD, ISPA etc. S-a dezvoltat o adevarata retea piramidala cu ramificatii in ministere, prefecturi, consilii judetene si primarii. In baza acestei retele, tunurile care se dau sunt mari, iar autorii (de cele mai multe ori pioni) sunt greu de dovedit.

Jurnalul National prezinta in exclusivitate un document "de serviciu" al Departamentului pentru Lupta Antifrauda, din cadrul Guvernului, in care se creioneaza profilul gruparilor infractionale specializate in fraudarea fondurilor europene. Materialul in speta are rolul de a ajuta si avertiza institutiile statului sa contracareze atacurile la fondurile europene. Faptul ca o institutie guvernamentala recunoaste existenta unor astfel de grupari ar trebui sa fie un serios semnal de alarma pentru cei care "gestioneaza" fondurile europene, dar si pentru cei care ar trebui sa combata aceasta noua specie de "daunatori" (Politie, DNA). Mai mult, DLAF arata in analiza sa si metodele de fraudare pentru fiecare program in parte finantat de Uniunea Europeana. Un alt aspect interesant semnalat de DLAF este asocierea gruparilor romanesti cu unele venite din spatiul comunitar cu o vasta experienta in fraudarea fondurilor europene.

"OAMENI DIN UMBRA". Daca fondurile alocate in baza Programului PHARE nu ar fi deturnate in conturile "smecherilor", ar putea fi utilizate cu folos pentru dezvoltarea IMM-urilor, a resurselor umane si pentru dezvoltarea institutionala. Modul de "operare" a acestor fonduri este unul complex. Departamentul pentru Lupta Antifrauda constata faptul ca "structura actionariatului agentilor economici implicati in nereguli si fraude este formata din persoane influente la nivel local si regional, cu conexiuni in mediul economic, politic si administrativ local, situatie ce determina favorizarea firmei respective in castigarea proiectului/licitatiilor si aparitia conflictului de interese". De asemenea, se semnaleaza faptul ca "activitatea firmelor este dirijata de «oameni din umbra», care nu se regasesc in structura actionariatului, dar participa activ la luarea deciziilor". In ceea ce-i priveste pe antreprenorii sau subantreprenorii de lucrari in cadrul proiectelor de infrastructura locala si regionala, firmele contractante au o activitate intensa in acest domeniu, cele mai multe fiind implicate si in lucrari ce au ca sursa de finantare fonduri provenite de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Indicatorii financiari ai agentilor economici implicati in nereguli si fraude sunt caracterizati de o cifra de afaceri mare, de un flux de lichiditati si un profit ridicate. Din perspectiva relatiei acestora cu bugetele locale si centrale se constata in multe cazuri existenta datoriilor, uneori chiar in momentul contractarii. Unul dintre ultimele cazuri finalizate de DNA, in cazul fraudarii fondurilor PHARE, este cel al presedintelui Camerei de Comert a Regiunii Unu Nord-Est, Magda Tepoi. Conform DNA, "inculpata, in calitate de responsabila pentru implementarea Proiectului «Dezvoltarea resurselor umane in contextul restructurarii industriale» din cadrul Programului «PHARE 2000», finantat de Comunitatea Europeana, a prezentat documente cu continut incomplet si inexact, in scopul obtinerii sumei de 53.000 euro, reprezentand fonduri PHARE finantate din bugetul general al Comunitatilor Europene". De asemenea, se mai arata ca "Tepoi Magda, pe parcursul perioadei iunie 2003-aprilie 2004, a schimbat in mod repetat destinatia fondului alocat de Ministerul Integrarii Europene pentru implementarea proiectului, pana la concurenta sumei de 133.000 euro, obtinuta din bugetul general al Comunitatilor Europene". Un alt caz va fi supus atentiei de catre Jurnalul National, caz in care au fost deturnate fonduri europene, dar in care DNA a dispus neinceperea urmaririi penale, spre indignarea unor europarlamentari si a opiniei publice internationale. Cazul in speta nu a fost pana acum prezentat opiniei publice din tara noastra, iar persoanele implicate au legaturi la varf cu lumea politica.

LUPTA. Tudor Chiuariu, seful Departamentului pentru Lupta Antifrauda

SAPARD. In mod normal, Programul SAPARD ar trebui sa lucreze in sprijinul agriculturii si pentru dezvoltarea rurala. Insa, din nefericire, sunt numeroase cazurile in care fonduri substantiale sunt accesate pentru proiecte "paravan", pentru ca banii sa fie impartiti intre cei care "coordoneaza" lucrarile. DLAF acuza faptul ca de obicei membrii comisiei de evaluare au legaturi de rudenie sau alte tipuri de relatii cu firmele care au elaborat proiectele, iar managerul (dirigintele) de santier este de obicei functionar in cadrul administratiei publice locale sau are legaturi de natura diversa cu aceasta. Un alt aspect semnalat este acela ca membrii comisiei de evaluare lucreaza in cadrul administratiei publice locale (consilii judetene etc.). La fel ca in cazul contractorilor si subcontractorilor de lucrari din cadrul Programului PHARE, firmele implicate in modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rurale executa si multe lucrari finantate de la bugetul de stat si de la bugetele locale si au conexiuni la nivelul administratiei publice locale. Interesant mai este si faptul ca, in multe cazuri, in structura actionariatului beneficiarilor de fonduri SAPARD se regasesc persoane de alta nationalitate. Sumele fraudate in cazul Programului SAPARD sunt mult mai mari fata de PHARE, fondurile accesate fiind substantiale. Un exemplu este cel de la Ceahlau, Neamt, semnalat de Jurnalul National, unde un milion de euro a fost investit intr-un drum comunal ale carui costuri nu par a depasi mai mult de 200.000-300.000 de euro. Interesant este faptul ca, in urma campaniei noastre, OLAF a trimis o echipa de control de la Bruxelles, care tocmai a finalizat ancheta mixta cu DLAF, desi Agentia SAPARD a facut receptia lucrarii fara a depista vreo problema. Daca OLAF si DLAF vor sesiza DNA, in acest caz, ziarul nostru va cere oficial demisia actualei conduceri a Agentiei SAPARD, sub mandatul careia s-a facut receptia lucrarii de la Ceahlau.

INCRENGATURI "Structura actionariatului agentilor economici implicati in nereguli si fraude este formata din persoane influente la nivel local si regional, cu conexiuni in mediul economic, politic si administrativ (...) Activitatea firmelor este dirijata de «oameni din umbra», care nu se regasesc in structura actionariatului, dar participa activ la luarea deciziilor" Se arata in raportul DLAF