Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Demersul are legătură cu soluția pe care judecătorii instanței de contencios constituțional urmează să o pronunțe, teoretic, la data de 11 februarie 2026, în dosarul privind constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii lui Ilie Bolojan pentru desființarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Acesta a acuzat CCR că, prin amânarea soluționării, favorabile Guvernului, a acestui litigiu, România riscă să piardă banii din PNRR. Iar în sprijinul lui Ilie Bolojan a venit și ex-REPER-istul Dragoș Pîslaru, de la Fondurile Europene, care a anunțat că, din cauza CCR, deja s-au pierdut fondurile alocate celebrului Jalon 215. Aceste afirmații ar fi putut constitui, conform vechiului Cod penal, elementele constitutive ale infracțiunii de presiuni asupra justiției.
Miercuri seară, premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă, de la Palatul Victoria, în cadrul căreia a afirmat: „Voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a soluționa această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Și, apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, posibilitatea ca acești bani să fie pierduți este foarte mare. Și cred că fiecare instituție trebuie să fie informată cu privire la consecințele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care țin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro din PNRR.
Practic, de la pupitrul Guvernului, premierul șantajează Curtea Constituțională, în direct la televizor, transmițând când să fie soluționată o cauză în care Executivul este parte și, pe de altă parte, sugerează și ce fel de soluție trebuie să pronunțe Curtea în acest dosar.
Dragoș Pîslaru vine la „rupere” în sprijinul lui Ilie Bolojan
Bolojan este acompaniat în acest demers scandalos de către omul lui Dacian Cioloș, actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a făcut afirmații la fel de insinuante la adresa Curții Constituționale.
În cadrul unui interviu televizat, tot miercuri seară, Dragoș Pâslaru a afirmat că „există un acord cu Comisia Europeană cu privire la proiectul de lege pe care l-am propus și care rezolvă acest jalon (Jalonul 215, referitor la pensiile de serviciu – nr.red.). Acum, suntem pe cale să avem consecințele acestor lucruri care s-au întâmplat la Curtea Constituțională. În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană, pentru că, până pe 28 noiembrie 2025, România nu a promulgat legea. Iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma, putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”.
Atitudine contabilă. Constituția, pusă pe locul 3
Jaloanele din PNRR, inclusiv acest controversat jalon 215, reprezintă o politică guvernamentală asumată în fața Executivului european. Însă îndeplinirea jaloanelor trebuie să se facă prin acte normative la nivel național care, la rândul lor, trebuie să respecte exigențele constituționale ale statului membru în cauză. Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru tratează această chestiune exclusiv din punct de vedere contabil, fără a ține cont de exigențele Constituției României, exigențe care au devenit obligatorii inclusiv prin nenumăratele decizii anterioare ale Curții Constituționale prin care acte normative cu conținut similar ce se refereau la desființarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor au fost declarate neconstituționale.
Mai mult, pe lângă tratamentul contabil aplicat de Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, aceștia lasă de înțeles că, în ceea ce privește agenda lor, îndeplinirea unor jaloane din PNRR primează în raport cu Constituția României și cu jurisprudența CCR.
Mai grav este că premierul face presiuni asupra judecătorilor în legătură cu temporizarea adoptării unei soluții, pe de o parte, și cu modul în care să fie soluționată această chestiune, pe de altă parte, în timp ce ministrul Pîslaru aruncă vina pe CCR deoarece, pentru că nu a soluționat într-un anumit fel speța, România a pierdut fonduri puse la dispoziție de Comisia Europeană.
În vechiul Cod penal exista un articol care incrimina astfel de atitudini. Este vorba despre fostul articol 276, care incrimina fapta de „presiuni asupra justiției” și care pedepsea cu închisoarea de la trei luni la un an „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea de către un judecător sau de organele de cercetare penală a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influența sau intimida”.
Articolul în cauză a fost abrogat, odată cu modificarea codurilor penal și de procedură penală, în anul 2014.
Declarațiile, făcute înaintea ședinței în care Curtea trebuie să dea soluția în acest dosar
La mijlocul lunii trecute, Curtea Constituțională a amânat, pentru a patra oară, să dea verdictul final în legătură cu legea privind anihilarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Motivul, Simina Tănăsescu - cea care ar fi vrut să dea acest verdict încă din 28 decembrie 2025 - a cerut ea însăși amânarea pentru data de 11 februarie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosarul cauzei o expertiză contabilă extrajudiciară pro causa.
Instanța supremă a devoalat, prin documente și expertiza respectivă, că aplicarea legii lui Ilie Bolojan conduce la anularea pensiei de serviciu. Astfel, pentru magistrații de la judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea, pensia de serviciu va fi mai mică decât contributivitatea cu 36%. Pentru cei de la tribunale și de la parchetele de pe lângă tribunale, va fi mai mică cu 35%. Pentru cei de la curțile de apel și de la parchetele de pe lângă curțile de apel va fi mai mică cu 33%, iar pentru judecătorii ÎCCJ, cu 51% mai puțin.
„ÎCCJ atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce a fost depusă la Curtea Constituțională, ÎCCJ demonstrează că legea în cauză anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției, că nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a CEDO, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție semnalează că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, atrage atenția instanța supremă din România.
Citește pe Antena3.ro
