Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform legislației, în 90 de zile de la demisia lui Nicușor Dan de la conducerea Primăriei Capitalei, trebuie organizate noi alegeri parțiale locale pentru funcția de primar general. Iar USR face presiuni asupra PNL pentru a merge cu un candidat comun, în persoana fostului lider progresist Cătălin Drulă.
PSD, față de care se fac, de asemenea, presiuni să intre la guvernare, va dori să aibă el însuși propriul candidat la funcția de edil al Bucureștiului. Iar AUR va avea, cu certitudine, propriul candidat pentru această funcție. Rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025 demonstrează că, dacă ar fi avut loc alegeri locale, Nicușor Dan ar fi câștigat aceste alegeri cu 8.000 de voturi mai multe decât a obținut la scrutinul din 9 iunie 2024. Însă, pe locul al doilea, s-a clasat George Simion. PSD a avut voturile splitate, între Crin Antonescu și Victor Ponta, participarea la alegeri a acestuia din urmă făcând ca Antonescu să obțină, în Capitală, chiar mai puține voturi decât a luat Gabriela Firea în vara anului trecut.
Deși prima bătălie importantă a noului instalat președinte al României, Nicușor Dan, ar trebui să fie formarea unui nou guvern, care să beneficieze de o susținere consistentă în Parlamentul României, jocurile politice care urmează să aibă loc în România ar putea tensiona și mai mult situația. Nicușor Dan a demisionat de la conducerea Primăriei Capitalei în data de 23 mai 2025, la o zi după ce Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale și alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României.
Ce prevede legislația cu privire la vacantarea postului de primar și în ce termen trebuie organizate alegeri locale parțiale la București? Aflăm, parțial, din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, unde, la articolul 17 alineat 2, se arată că „prefectul ia act, prin ordin, de demisia primarului. Ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesul-verbal al ședinței, se înaintează Ministerului Afacerilor Interne, care va propune Guvernului stabilirea datei alegerilor pentru un nou primar”.
De asemenea, potrivit articolului 10 din Legea nr. 115/2015 privind alegerile locale, „data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 75 de zile înaintea votării”. Mai mult, articolul 65 alineat 6 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale prevede că „data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de Guvern la propunerea prefectului. Acestea se organizează în termen de 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alineatul 4”.
Scrutinul trebuie să fie organizat în 90 de zile
Alineatul 4 la care face referire prevederea de mai sus specifică faptul că „ordinul prefectului de vacantare a funcției de edil poate fi atacat de către primar în instanța de contencios administrativ în termen de zece zile de la comunicare”. Însă, în situația de față, vacantarea postului de primar general al Capitalei a survenit prin demisie, adică prin intermediul unui act unilateral de voință al titularului de drept al funcției, astfel încât, conform legii, Guvernul trebuie să organizeze alegerile pentru funcția de primar general al Municipiului București în termen de 90 de zile.
Acest termen se va împlini în data de 21 august 2025, ceea ce înseamnă că alegerile locale parțiale pentru un nou primar general al Municipiului București vor trebui să aibă loc, legal, cel mai târziu în ziua de duminică, 24 august 2025.
Reamintim că unul dintre susținătorii actualului președinte proaspăt instalat al României, Nicușor Dan, în campania electorală a acestuia, Ludovic Orban, a acționat, în anul 2023, în judecată Guvernul condus la acea dată de către generalul Nicolae Ciucă, acuzându-l că refuză să organizeze alegeri locale parțiale pentru funcțiile de primar și de consilieri locali în peste 50 de localități din România. Orban a câștigat procesul atât la Curtea de Apel București, pe fond, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs.
Atunci, instanțele judecătorești au obligat Executivul să organizeze alegerile locale parțiale în localitățile respective.
USR ar vrea totul, iar PSD ar trebui să accepte să nu obțină nimic
Potrivit unor surse politice, USR a început să pună presiuni atât pe Partidul Național Liberal, dar și pe noul președinte al României, Nicușor Dan, pentru a obține cât mai multe avantaje, odată cu alegerea lui Dan la Palatul Cotroceni. Progresiștii ar fi avansat deja condiții, în sensul că doresc să preia ministere cheie din noul Executiv ce ar trebui să fie instalat la Palatul Victoria, cu toate că, în Parlament, partidul a obținut la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 abia locul al patrulea (12%).
USR pretinde Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Justiției, printre altele, o funcție de vicepremier și ar ridica pretenții chiar cu privire la funcția de director civil al Serviciului Român de Informații.
Aceleași surse mai susțin că USR ar fi dispus să renunțe la o serie dintre aceste pretenții, doar dacă Partidul Național Liberal acceptă să susțină un candidat unic, propus de USR, la alegerile parțiale pentru funcția de primar general al Capitalei. Iar numele avansat pentru această candidatură este cel al fostului președinte al USR, Cătălin Drulă. Adică al liderului USR care a adus, anul trecut, partidul la un scor de 8% la alegerile europarlamentare și la 6% la alegerile locale din anul 2024.
În aceste condiții, PNL ar putea obține, pentru Ilie Bolojan, funcția de prim-ministru. Însă, în București, liberalii ar putea avea propriile pretenții în ceea ce privește funcția de primar general.
Pe lângă acestea, nu este exclus ca însuși Ludovic Orban să dorească să revendice pentru el însuși această calitate de candidat unic al „forțelor de dreapta” pentru Primăria Capitalei. Asta, după ce, în 2016, a fost scos din cursă printr-un dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, iar la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, partidul său, Forța Dreptei, a rămas pe dinafară.
În ceea ce privește PSD, este greu de crezut că acest partid va intra la guvernare alături de USR, într-un Executiv care să nu fie condus de un premier social-democrat. PSD are cel mai mare număr de parlamentari și are dreptul de a revendica această funcție. Dacă ar intra la guvernare cu USR, PSD ar face un compromis care va putea costa electoral partidul chiar și mai mult decât până cum, în perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2028. Este exclus ca PSD să nu aibă, pe de altă parte, propriul candidat la Primăria Capitalei, mai ales dacă va decide să rămână în opoziție.
Doar cine va putea atinge recordul lui Nicușor Dan ar putea învinge un candidat extremist
Nicușor Dan a demisionat de la Primăria Capitalei după ce, în primul tur al alegerilor prezidențiale, care au avut loc în data de 4 mai 2025, a obținut, în București, mai multe voturi decât cele cu care a câștigat, la 9 iunie 2024, cel de-al doilea mandat de primar general al Municipiului București.
Potrivit centralizărilor Biroului Electoral Central, în 9 iunie 2024, Nicușor Dan a luat 352.734 voturi, în condițiile unei prezențe la urne de 737.254 de alegători, adică 47,94%.
În data de 4 mai 2025, Nicușor Dan a obținut, tot în București, 361.037 voturi valabil exprimate (cu 8.303 voturi mai multe), în condițiile unei participări la alegeri, în Capitală, de 902.397 alegători,
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din data de 18 mai 2025, la o prezență la urne în Capitală de 1.091.406 alegători, Nicușor Dan a obținut 749.291 voturi (68,65%). Însă 178.007 voturi (16,31%) au fost exprimate pe liste suplimentare.
Practic, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în București, Nicușor Dan a luat mai mult decât toate voturile exprimate la scrutinul din 9 iunie 2024 pentru alegerea primarului general al Municipiului București.
Până și în București, candidatura lui Ponta a torpilat scorul PSD
În aceste condiții, bătălia care se anunță va fi una cruntă pentru Primăria Capitalei, între un posibil candidat comun USR-PNL sau un candidat al USR, altul al PNL, unul de la PSD și, evident, unul din partea partidului AUR.
Aflate, împreună, la guvernare, USR și PNL ar putea să se confrunte în alegerile locale cu doi candidați. Dacă ar mai intra și PSD în această coaliție, bătălia se va da între trei candidați.
Sociologic, este greu de crezut că va mai exista un candidat în București, în următoarele luni, care să atingă recordul obținut de Nicușor Dan, atât la alegerile locale de anul trecut, cât și la alegerile prezidențiale din acest an. Iar mai mulți candidați ar putea avantaja un candidat propus de AUR. Asta, ținând cont și de voturile obținute de George Simion, în București, la alegerile prezidențiale din anul 2025. Este vorba despre 220.823 de voturi în primul tur (24,5%) și despre 326.451 de voturi în turul al doilea (29,91%).
Deloc de neglijat sunt și voturile obținute în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2025 de către cei doi „candidați ai PSD”, Crin Antonescu și Victor Ponta, care, la București, au însumat 264.632 voturi (29,33%).
Crin Antonescu a luat, în Capitală, 153.909 voturi (17,06%), în condițiile în care Gabriela Firea obținea, în 9 iunie 2024, 163.164 voturi (22,18%). Victor Ponta a obținut, pe 4 mai 2025, în București, 110.723 de voturi (12,27%).
AUR cere alegeri anticipate. Constituția conferă dreptul președintelui să dizolve Parlamentul, nu și obligația
A doua problemă cu care se va confrunta noul președinte Nicușor Dan este constituirea unui guvern și a unei coaliții parlamentare suficient de solidă care să susțină acest guvern. Prima opțiune a lui Dan este ca premier să fie Ilie Bolojan. Însă fără voturile PSD, această majoritate nu există.
Surse politice au precizat că social-democrații urmează să avanseze două opțiuni pentru intrarea la guvernare. Prima, ca PSD să ceară poziția de premier, iar a doua ca niciunul dintre liderii partidelor care vor forma noua coaliție să nu ocupe funcția de premier.
Totul depinde de ce vrea să facă Nicușor Dan. Dacă va ceda presiunilor USR, atunci PSD va rămâne, cel mai probabil, în opoziție. Va vota instalarea noului guvern, dar nu va participa la actul de guvernare.
În aceste condiții, liderul AUR, George Simion, își îndeamnă susținătorii să iasă la proteste, pentru a provoca declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Însă, indiferent de situație, este exclus ca, în acest an, Nicușor Dan să dizolve Parlamentul, deoarece alegerile parlamentare anticipate vor însemna un vot masiv pentru partidele izolaționiste, lucru certificat și de rezultatele alegerilor prezidențiale. De altfel, Simion a și declarat că dorește alegeri anticipate, pentru ca AUR să obțină majoritatea în Parlament.
Articolul 89 din Constituție prevede posibilitatea dizolvării Parlamentului de către președintele României, însă nu și o obligație constituțională pentru acesta. Constituția stabilește că „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Citește pe Antena3.ro
