Cum a reuşit Aurel Mitran să bage un elefant în sala de cinematograf e treaba lui. Treaba noastră e să vedem ce-o să iasă. Evenimentul va avea loc mâine, începând cu ora 19:30, în faţa marelui ecran (dar cu faţa la public) de la Cinema Patria.
Un Elefant se va legăna pe o pânză de păianjen/ Şi pentru că nu se rupea/ A mai chemat un elefant... Nu e chiar o pânză, e o sală de cinema. Şi nu se..., ci o să... Reluăm: Şi pentru că nu se rupea/ A mai chemat un elefant... şi tot aşa până la opt: Mihai Neniţă, Berti Barbera, Adrian Flautistu, Marcel Moldovan, Mediana Vlad, Virgil Ianţu, Bogdan Tudor şi Mircea Ciurez.
Lăsând gluma la o parte, spectacolul pricinuit de apariţia unui nou album - "Cântece de şemineu" (aşteptat cu interes opt ani de fani) - va fi ceva nemaiauzit în România. Cel puţin, aşa ne-au promis muzicienii implicaţi în acest proiect. Şi, până la proba contrarie, îi credem pe cuvântul lor de profesionişti. Este de apreciat că, în aceste vremuri de restrişte morală şi indecenţă muzicală, cineva se gândeşte şi la evenimente de bonton, fără să râvnească la câştiguri mari.
Aurel Mitran este, din acest punct de vedere, "ultimul mohican" în lumea organizatorilor de spectacole mioritice. Concertul lui Alifantis de la Patria este primul dintr-o stagiune ce se va întinde până în luna Gustar. În februarie, mai exact pe 22, cap de afiş este Ducu Bertzi. În luna lui Mărţişor, Cioculeţul Vintilă se va prezenta, tot la Cinema Patria, cu un spectacol inedit, în care îşi va arăta identitatea sa adevărată: bucureşteanul isteţ, de bază pentru societate, dotat cu umor şi cu mult bun-simţ. Ce mai, un "mitic" get-beget! (cu accentul pe prima silabă). Dar să revenim la cel care deschide stagiunea lui Mitran. Nicu Alifantis va intra în Cinema Patria cu "Cântece de şemineu", nu doar mâine, ci şi la 19 aprilie. Cum biletele s-au vândut în mare grabă, Aurel Mitran a fost nevoit (la cererea publicului, cum se zice) să-l mai bage o dată pe Elefant în magazinul de cristaluri (am schimbat metafora).
ŞI-AU CLĂDIT UNUL ALTUIA CARIERELE
"Dragii mei, azi am răsuflat uşurat. Albumul e pe piaţă. Am sentimentul părintelui care-şi vede copilul plecat de-acasă să dea piept cu viaţa. Sunt foarte mândru de el - normal, nu?, doar e al meu! Ce va fi mâine? Mâine va fi concertul de lansare a «Cântecelor de şemineu». Iată povestea... S-a întâmplat ca la începutul toamnei anului trecut să mă sune domnul Aurel Mitran şi să-mi dea o întâlnire să discutăm câte ceva. Noi ne ştim de prin 1974, am făcut armata împreună, apoi ne-am întâlnit la Teatrul Mic, unde am fost colegi, apoi am colaborat până în ziua de azi, ajutându-ne unul pe celălalt în a ne clădi carierele. Eu pe cea muzicală, el pe cea impresarială. Aşadar, ne-am întâlnit la o cafenea din spatele Ateneului Român şi mi-a propus să dau un concert în cadrul proiectului său de spectacole la cinematografe. Am discutat despre dată, undeva în ianuarie 2010, apoi despre cum să arate spectacolul. Am mai povestit de una, de alta, mici şi mari bârfe, am vorbit vorbe. I-am povestit despre album şi că intenţionez să-l lansez în ianuarie. I-a plăcut ideea şi mi-a zis că acest eveniment ar putea fi concertul de lansare al albumului. Au mai urmat câteva întâlniri în care am trecut la detalii despre conceptul spectacolului. El prefera să fiu singur cu chitara, însă s-a luat cu mâinile de cap când a aflat că vreau să am în spectacol întreaga trupă cu care am înregistrat materialul şi până la urmă după multe negocieri am bătut palma. Am stabilit ca afişul să aibă acelaşi concept grafic ca albumul, i-am dat tema lui Răzvan Voiculescu, am stabilit cine va fi cu sunetul - Stage Expert. Iar la butoane va fi Claudiu Ionescu, pe care de asemenea îl ştiu de la începuturile sale, respectiv anii '80. Am făcut multe turnee şi spectacole împreună şi, de câte ori aflu că la butoane e Claudiu, stau liniştit. Ba, mai mult decât atât, atunci când sunt singur în concert, nici nu fac probe. Claudiu mi-e foarte drag, pentru că e un băiat tare bun. A muncit din greu până a ajunge la poziţia pe care o are de câţiva ani buni în cadrul Stage Expert."
JOS PĂLĂRIA!
"Aşadar, la vremea când purtam discuţiile cu Mitran, ştiam precis doar titlul albumului, nu definitivasem trupa de studio şi nici piesele. Din fericire totul a mers uns şi tot aşa, din aproape în aproape, proiectul a căpătat contur. Marin Eremia, tehnicul meu, a pregătit toate instrumentele, repetiţiile s-au făcut la mine, spre bucuria Ancăi, soţia mea, şi a fetelor mele Maria şi Nataşa, care s-au dovedit a fi nişte gazde perfecte. De mare ajutor ne-a fost şi Octav, prietenul Nataşei. Le mulţumesc din suflet tuturor. Deci, mâine, alături de mine, vor fi Mihai Neniţă - vioară, Berti Barbera - muzicuţă şi percuţii, Adrian Flautistu - contrabas, Marcel Moldovan - tobe, Mediana Vlad, Virgil Ianţu, Bogdan Tudor şi Mircea Ciurez - voci, tehnic de scenă pentru mine şi trupă, Marin Eremia, sunetul şi luminile - Stage Expert, la mixer - Claudiu Ionescu. Voi cânta «cântecele de şemineu», dar şi câteva din piesele vechi, pentru nostalgici, iar în plus vor fi şi câteva surprize, pe care, vă daţi seama, nu am cum să vi le destăinui. Deci, doamnelor şi domnilor, nu-mi rămâne decât să-mi scot pălăria în faţa dumneavoastră, să vă mulţumesc din inimă încă o dată şi să vă spun că vă aştept mâine cu braţele deschise!"
Alifantis, primul artist cu OPERA PRIMA
Astăzi, Jurnalul Naţional va mai tăia o panglică inaugurală. Va lansa primul album al unui artist cu un cotidian de calitate şi de mare tiraj. Artistul în cauză - Nicu Alifantis - este validat de timp şi de public. Nu mai este o resuscitare sau o evocare a unor lucruri depozitate deja în memoria colectivă, este susţinerea unui lucru nou, a unui produs nou, ca să ne exprimăm în termenii economiei de piaţă. "Cântece de şemineu" - ultimul (dar nu cel din urmă) album al lui Nicu Alifantis - se va lansa, aşadar, numai împreună cu Jurnalul Naţional. 18 "cântece de şemineu" în primă audiţie, toate marca Nicu Alifantis - cel pe care-l ştiţi, dar pe care-l descoperiţi nou şi proaspăt de fiecare dată -, se vor "abandona" cu încredere forţei de propulsie a unui ziar longeviv de mare tiraj, dinamic şi inventiv. Căci, aşa cum fostul tâmplar de la Teatrul Mic s-a specializat, cu timpul în tâmplărie de cântece, Jurnalul s-a transformat în cei 16 ani de existenţă, în bastion de rezistenţă împotriva imposturii de orice fel şi rampă de lansare a valorilor. Că aşa este vom demonstra-o încă o dată, propulsând albumul unui mare artist. Sub acest brand - OPERA PRIMA - vor mai apărea şi alţi artişti români care au cu ce să intre în patrimoniul muzical al identităţii.