Primul şef de serviciu secret băgat la beci

Şeful Direcţiei de Informaţii a Internelor şi şeful Diviziei Operaţiuni al aceleiaşi instituţii au fost reţinuţi de pro­cu­rorii DNA. E prima dată în istoria recentă a României când şeful unei structuri departamentale din siguranţa naţională ajunge la beci. Împreună cu cei doi se află în anchetă dezvoltatorul imobiliar Puiu Popoviciu, fostul rector de la Agronomie Nicolae Alecu, judecătorul Gheorghe Cuzuc şi alte câteva perso­naje de mai mică importanţă.

Cei vizaţi în principal sunt, după câte se pare, ofiţerii de informaţii. Pentru că aceştia trebuie să răspundă mai multor acuzaţii.

Una este legată de traficul de influenţă asupra unui anchetator, în scopul închiderii dosarului penal privind transferul de terenuri de la Agronomie către fir­mele lui Popoviciu. Altă acuzaţie este permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nepublice. La rândul său, şeful operaţiu­ni­lor, Petru Pitcovici, a fost implicat într-o sulfu­roasă afacere cu droguri, relatată de Jurnalul Naţional sub nu­mele de "Afacerea Venezuela".

Ieri, ministrul Nica l-a demis pe şeful Diviziei Protecţie a DGIPI, comisarul Viorel Vasile. Structura informativă urmează a fi desfiinţată în scurt timp. Activitatea serviciului secret al internelor a fost, de la înfiinţarea acestuia sub porecla "doi şi'un sfert", umbrită de scandaluri, suspiciuni de poliţie politică, eşecuri şi pactizare cu lumea interlopă. La închiderea ediţiei Şerban, Pitcovici şi Popoviciu erau duşi la Curtea de Apel, cu propunere de arestare pe 29 de zile.


În prima zi a lucrărilor Summitului Mondial al Procurorilor Generali şi al procurorilor-Şefi, procurorii anticorupţie conduşi de Daniel Morar au dat una dintre cele mai mari lovituri de imagine. Pentru prima oară după decembrie 1989, un şef de serviciu secret a ajuns după gratii. Acest lucru s-a întâmplat nu în urma unui flagrant delict, ci în urma unei anchete declanşate încă de anul trecut şi care a atins momentul culminant, întâmplător, chiar marţi.

Cornel Ilie Şerban, şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), a fost reţinut marţi noapte de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sub acuzaţii care îţi fac pur şi simplu părul măciucă prin implicaţiile generate de funcţia de cap al serviciului secret al Ministerului de Interne. Favorizarea infractorului, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii de foloase pentru sine sunt acuzaţiile pentru care şeful DGIPI a primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, potrivit comunicatului oficial al DNA.

O dată cu Şerban au mai fost reţinuţi pentru 24 de ore Petru Pitcovici, şeful Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul de Interne - acuzat de favorizare a infractorului -, omul de afaceri Aurel Gabriel (Puiu) Popoviciu, pentru complicitate la abuz în serviciu, şi Ioan Niculae Alecu, fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Acesta din urmă este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Dosarul se află la Secţia a II-a din DNA, condusă de celebrul procuror Doru Ţuluş.
A "PUS BOTUL" ŞI UN JUDECĂTOR?
Audierile au început de marţi şi au ţinut până noaptea târziu, când cei patru reţinuţi din şase cercetaţi au fost duşi în arestul Direcţiei de Cercetări Penale. Tot marţi a fost percheziţionat biroul şefului DGIPI, de unde procurorii DNA au ridicat mai multe bunuri. Ieri, ancheta a fost reluată. "Clientul meu, Gabriel Popoviciu, nu va mai fi audiat azi, doar ceilalţi trei reţinuţi", ne-a declarat ieri înainte de prânz avocatul omului de afaceri, Dan I. Apostol.

Deşi oficial nu a fost dezvăluit nici un amănunt despre acest dosar, surse judiciare ne-au precizat că în dosar mai este învinuit şi un judecător de la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre judecătorul Gheorghe Cuzuc, acuzat şi el de complicitate la abuz în serviciu. Interesant este faptul că numele acestui judecător a fost vehiculat şi în legătură cu ancheta DNA împotriva foştilor miniştri ai Justiţiei şi Comunicaţiilor Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy. Şi acest dosar privea o "asociere imobiliară" între Compania Poşta Română şi un grup de firme în vederea realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din Bucureşti. Alte două persoane au fost puse ieri sub învinuire de DNA. Este vorba despre şoferul şefului DGIPI, Găman, şi despre un apropiat al omului de afaceri.

PRESIUNI PENTRU NUP ÎN DOSARUL IMOBILIAR
Ancheta ar fi pornit de la denunţul formulat de unul dintre poliţiştii judiciari care lucrează în cadrul DNA. Acesta ar fi spus procurorilor anticorupţie că şeful DGIPI, Cornel Şerban, şi Petru Pitcovici ar fi făcut presiuni pentru ca un dosar mai vechi pe numele lui Puiu Popoviciu şi al rectorului Ioan Alecu să fie soluţionat cu neînceperea urmăririi penale (NUP). Din acel moment, anchetatorii au obţinut autorizaţie pentru interceptări telefonice şi ambientale ale căror rezultate sunt acum probe în dosarul DNA, ne-au precizat surse judiciare.

Dosarul pentru a cărui muşamalizare ar fi intervenit cei doi mahări de la Interne vizează modul în care Universitatea Agronomică a cedat un teren de 230 de hectare omului de afa­ceri Puiu Popoviciu, teren situat în Băneasa, ce ar fi fost intabulat de judecătorul Gheorghe Cuzuc. Ancheta în acest dosar a pornit iniţial la Parchetul General, în urma unei plângeri depuse de Gigi Becali, finanţatorul Stelei, implicat în afacerile imobiliare, dar a fost dispusă declinarea competenţei către DNA.

Acum cazul este conexat cu dosarul în care au fost deja reţinuţi Cornel Şerban et comp. Pentru intabularea acestui teren, omul de afaceri ar fi trimis la Biroul de Carte Funciară un "interpus", care este şi acesta cercetat penal, după cum ne-a mărturisit avocatul Dan Apostol. "Puiu Popoviciu este acuzat că l-ar fi sprijinit pe rectorul Ioan Alecu la comiterea abuzului în serviciu legat de acel teren din Băneasa şi că s-ar fi folosit de un interpus pentru intabularea terenului. Vă pot spune că Puiu Popoviciu este absolut nevinovat în raport de acuzaţiile care i se aduc. Acestea sunt nefundamentate total.

Nu există nici probe sau indicii temeinice că ar fi săvârşit această infracţiune. Voi face apărările în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, acolo unde se judecă propunerile de arestare preventivă pentru 29 de zile", ne-a declarat Dan Apostol, apărătorul omului de afaceri Puiu Popoviciu.  
MITA ŞI PACHETUL PROTOCOLAR
Denunţătorul, poliţistul Ioan Motoc, ar fi fost contactat de cei doi mahări de la Interne, în virtutea unei relaţii dezvoltate de pe vremea când toţi trei ar fi fost colegi de birou la Crimă Organizată. Denunţătorul, despre a cărui soţie surse judiciare susţin că ar lucra într-un alt serviciu de informaţii, spune că i s-au promis diverse foloase materiale în schimbul obţinerii NUP-ului, fapt ce ar reieşi şi din înregistrările de la dosar.

De altfel, conform sur­se­lor citate, iniţial DNA ar fi început urmărirea penală faţă de Şer­ban şi de Pitcovici pentru luare de mită, dar ulterior au schimbat încadrarea juridică. Nici "mituirea" denunţătorului sub forma primirii de foloase necuvenite nu a putut fi probată, susţin sursele citate, obiectul ce ar fi fost dat mită de Pitcovici denunţătorului fiind de fapt un pachet cu care şeful Diviziei Operaţiuni din DGA a fost cadorisit de Crăciun de una dintre instituţiile cu care colabora. Pachetul era unul "de protocol" şi conţinea, printre altele, o agendă, un calendar, o şapcă şi o sticlă de whisky.

Potrivit declaraţiei de avere a poliţistului judiciarist Ion Motoc, datată 9 mai 2008 şi postată pe site-ul DNA, acesta deţine împreună cu familia lui un apartament în Bucureşti, cum­părat în anul 1997, şi două case de locuit în Constanţa, am­be­le dobândite în anul 2001, prin moştenire. Totodată, acesta mai deţine în proprietate, din anul 2003, şi un autoturism Opel Vectra. Veniturile anuale intrate în casă provin din salariul lui Motoc de 60.311 lei/an şi al soţiei, angajată la SRI, de 24.000 de lei/an.

SERVICIU SECRET, FOLOSIT ÎN INTERES PRIVAT
Acuzaţia de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informaţii secrete se referă, potrivit surselor citate, nu doar la faptul că Ilie Cornel Şerban ar fi furnizat unui cetăţean italian, la cerere, informaţii despre titularul unui număr de telefon, după cum a declarat ieri chiar apărătorul şefului DGIPI. "Dacă veţi merge la Legea 78/2000 şi veţi citi articolul 12, veţi observa că acesta se referă la acte de comerţ. Procurorii spun că acesta ar fi pus la dispoziţia unui domn din Italia date cu privire la titularul unei cartele a unui cetăţean român", a declarat avocatul A. Bădulescu. Surse din afara sistemului judiciar susţin însă că acesta n-ar fi singurul "acces neautorizat" permis de şeful DGIPI.
TEORIA CONSPIRAŢIEI
Surse politice susţin că ministrul Internelor, Dan Nica, ar fi ştiut de problemele penale ale lui Şerban înainte de a-l numi şef plin la DGIPI şi că tocmai de aceea l-ar fi numit, pentru a obţine un curent favorabil desfiinţării acestui serviciu secret.

Proiectul de desfiinţare-restructurare a DGIPI şi DGA ar fi fost gata încă de acum două săptămâni, iar numirea lui Şerban datează cam tot de pe atunci. Ministerul de Interne neagă însă acest lucru şi argumentează faptul că ministrul Nica n-a ştiut nimic chiar cu demiterea din funcţie a lui Vasile Viorel, care a avut loc ieri. Totodată, şi DNA a ieşit la rampă ieri şi a precizat că nu putea informa sub nici o formă ministerul în legătură cu dosarul lui Cornel Şerban, pentru că, pe de o parte, ar fi fost ilegal, iar, pe de alta, ar fi însemnat să compromită urmărirea penală.

Întrebări la care nu aşteptăm răspuns
● De ce  numirea şefului de la DGIPI a reprezentat în ultima perioadă (vezi cazul Gabriel Oprea, Liviu Dragnea) un adevărat măr al discordiei pentru Ministerul de Interne (MAI)?

● De ce ministrul Dan Nica nu i-a verificat personal pe cei aleşi să conducă una
dintre cele mai importante direcţii din cadrul MAI?
● De ce fostul şef al DGIPI a fost reţinut de DNA la numai zece zile de la numirea în funcţie?

● Nefiind vorba despre o acţiune în flagrant delict, de ce DNA a scos acest dosar exact în prima zi a Summit-ului Procurorilor şi în preajma alegerilor europarlamentare?

● Ce ştie Cotroceniul despre acest dosar?