Nesfârşita tranziţie, între timp lovită şi de criza zilelor noastre, nu-şi are un remediu real decât în noi înşine, în propria noastră regăsire şi în redobândirea unor însuşiri, care au ajutat pe înaintaşii noştri, acum un secol şi mai bine, să construiască o ţară.
Este fără îndoială că au fost folo-site împrejurări internaţionale favorizante, dar artizana României a fost înainte de toate naţiunea română, care s-a implicat direct în opera de zidire. Conştiinţa naţională a fost puternicul motor al unor mutaţii fundamentale. Ea i-a unit pe români, i-a însufleţit, a fost puternicul liant care a stat la temeiul ţării lor unitare. Dar conştiinţa naţională a fost la început privilegiul a puţini. Treptat ea avea însă să se resfrângă asupra tuturor, care s-au convins şi de interesul lor într-o solidaritate naţională în jurul unui steag, pentru ca uniţi să poată face faţă mai cu înlesnire provocărilor.
Dezvoltarea culturii naţionale s-a înscris firesc în această operă de trezire a unei conştiinţe comune. Prin ea, transmisă prin şcoală şi lectură, prin discursuri orale, românii au fost ajutaţi să-şi dobândească o patrie!
Ea le-a dat simţămintele unicităţii lor, le-a dăruit puterea de a înfrunta şi aparentul imposibil şi astfel România, prin faptele împlinite ale românilor, şi-a luat locul firesc în Europa.
Încă de la constituirea ei în 1866 ca Societate Academică Română, Academia Română, peste o jumătate de veac unicul parlament cultural al naţiunii, prin membrii ei reunind românii din întregul spaţiu românesc, a slujit prin activitatea şi lucrările ei la dezvoltarea culturii naţionale şi a servit şi serveşte cauza generală a poporului român.
Iniţiativa Academiei Române ca 15 ianuarie, ziua naşterii lui Mihai Eminescu, să devină Ziua Culturii Naţionale a dobândit sprijinul Parlamentului şi s-a ajuns la votul în temeiul căruia a fost instituită această zi a culturii naţionale, menită să trezească conştiinţe, să amintească în fiecare an românilor că ei trebuie să fie o naţiune, şi nu o populaţie! Suntem astăzi în Uniunea Europeană, una din cele 27 de componente, dar ne confruntăm încă şi cu probleme izvorâte din decalaje istorice şi din abandonarea acestei părţi a continentului timp de aproape o jumătate de veac unui sistem totalitar.
Avem cu toţii simţământul că nu suntem încă părtaşi cu drepturi egale la masa comună, mai avem încă drumuri de străbătut până când nu vom mai fi rudele sărace.
Pentru a dobândi acest nou sta-tut, trebuie să ne păstrăm conştiinţa naţională, demnitatea şi mândria, şi pe acestea nu le putem găsi decât în păstrarea şi cultivarea culturii naţionale.
Acad. Dan Berindei
vicepreşedintele Academiei Române