Din panoplia echipamentului amatorului de munte, hainele se situează definitiv pe locul doi după încălţăminte. De foarte mulţi ani este admisă universal ideea că modul cel mai eficace de a se îmbrăca este bazat pe un principiu deosebit... „Principiul celor 3 straturi".
Primul strat, zis de confort, în contact direct cu pielea „recuperează" transpiraţia şi o elimină spre exterior. Al doilea strat asigură căldura. Ultimul strat împiedică pătrunderea vântului spre straturile interioare protectoare. Astăzi, prima parte despre hainele de corp şi materiile lor, bumbacul, fibrele sintetice şi lâna.
Bumbacul este cel mai accesibil material textil în termeni de preţ. Dar păcătuieşte în ce priveşte performanţele. Prin natura sa, bumbacul absoarbe foarte uşor transpiraţia, în jur de 1/3 din propria greutate. De unde şi utilizarea lui pentru prosoape. Dar cui i-ar trece prin cap să se ştergă cu un prosop ud? Pe timp de iarnă, bumbacul se răceşte extrem de repede. Se ştie că pierderile calorice ale corpului uman sunt de 30 de ori mai mari în mediu umed decât în mediu sec, fenomen favorizat de hainele de corp din bumbac. De unde şi avizul imperativ al anglo-saxonilor: In winter cotton kills!
În comparaţie cu bumbacul, fibrele sintetice, apărute în 1935, prezintă nenumărate calităţi superioare bumbacului. Ele absorb doar 1% din propria greutate, de unde o uscare mult mai rapidă. Una dintre cele mai răspândite este poliesterul, extrem de uşor de prelucrat, reciclabil practic la infinit. Poliesterul netratat are proprietăţi hidrofuge, adică respinge apa.
Delăsată o vreme, lâna revine în forţă la începutul anilor '70. Lâna este o fibră cheratinică de origine ovină folosită în industria textilă. Termenul lână subînţelege în principal fibră care provine de la oaie, fără a uita însă lâna angora, mohair, cashmir, alpaga, lama, guanaco, camilă şi yack.
Fibra de lână are o structură complexă care permite în acelaşi timp absorbţia unei mari cantităţi de umezeală, până la 40% din propria greutate, dar şi „autocurăţarea". Ondulaţiile fibrei reduc contactul cu pielea, ceea ce favorizează crearea unui strat izolant de aer, aproximativ 80% din volumul său!
Oricare lână păstrează căldura corpului chiar dacă este umedă. Natura proteinică a lânii explică această performanţă. Firul de lână este impermeabil la apă, dar ţesătură poate absorbi până la 40% din greutatea sa sub formă de vapori fără a da senzaţia de umeazeală rece. De ce? Evacuarea umezelii se face lent şi progresiv. Lâna se răceşte mult mai încet decât oricare alt tip de material, bumbac sau sintetic. Fibrele de lână absorb sau eliberează în continuu vaporii de apă. Acest schimb creează un fel de „microclimat" la suprafaţa organismului, şi asta în orice tip de climat meteorologic. Să nu uităm că beduinii şi tuaregii folosesc haine din lână de capră şi cămilă care-i protejează împotriva căldurii!
Unul dintre marile defecte ale lânii este slaba sa rezistenţă la frecuşuri. Iată motivul pentru care sunt adăugate fibre sintetice care aduc rezistenţă şi supleţe, şi mai ales permit spălarea în maşină la 60 de grade. Anumite bacterii care se dezvoltă în mediu umed şi cald, aşa cum este cazul corpului uman la efort, nu pot fi distruse decât prin spălare la această temperatură.
Atunci, lâna este soluţia absolută în materie de confort pe munte? Pentru unii, definitiv DA. Alţii vor continua să jure doar pe fibrele sintetice, unii pe bumbac. Alegerea justă nu poate fi făcută decât în funcţie de criterii strict personale, inclusiv financiare. Bumbacul este la îndemâna oricui. La cealaltă extremă se situează lâna. Între, sinteticul. Dar Soarele străluceşte pentru toţi!
Citește pe Antena3.ro