Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In plin Belle Époque, Misu Vacaresco publica in L’Indépendance Roumaine o rubrica pe care o semneaza: Claymoor. Indiscret, histrion si, mai ales, imprevizibil, cel mai important cronicar al Romaniei mondene de sfarsit de secol romantic a fost un personaj care se identifica astfel cu lumea salonarda pe care o descrie.
24 februarie 1883
Sambata seara are loc ultimul bal mascat al operei. Un bal vesel cu multa lume. La miezul noptii era imposibil sa mai circuli prin sala. Toate lojile de parter sunt ocupate. Clanul mondenilor este bine reprezentat. Doamna Eliza Millo, in semidoliu, poarta o rochie din satin negru presarat cu jais, costum sabran semideschis impodobit in parti cu flori de accacia, pe cap o ramura inflorita de accacia prinsa intr-un mare fluture din briliante.
Doamna Maria Creteanu, foarte gratioasa intr-o toaleta de matase de-un albastru electric; mari garoafe rosii in corsaj si in par. Doamna Adolf Cantacuzino, foarte admirata in alb, cu reflexe de argint, broderii si torsade de perle irizate; corsaj cuirasa muland talia, pe umarul stang un mare nod de regenta, in parul blond ca aurul, un trandafir vested ratacit. Doamna Hartoular, toata in alb sub o ploaie de panglici albastre. Doamna Grigore Lahovary, in satin negru inveselit de trandafiri de Bengal. Doamna A. Darvariss, in gri cenusiu de Orient; doamna Missir, foarte frumoasa in crem, frangandu-se sub trandafiri de mai; doamna Stolojanu, in albastru suspin, pe cap – stele din diamante.
Doamna Kentin, decoltata, in velur negru, buchet de maci asezati "à l’assasin". Doamna Constantin Boerescu, in satin negru acoperit de dantele, doamna Zoe Costescu in alb etc. Doamna Maria Falcoianu, in negru; doamna Vasile Boerescu, in crem etc. In sala, sub masca exista un intreg regiment de mondene. Doua tragatoare de carti in rosu, printesa N. si doamna C. fac furori. Ele se duc prin loji si povestesc ultima aventura cu atata succes, incat toata lumea este tintuita pana la sfarsit sub farmecul intrigii. Pajul Mascotie, ascuns sub un lung domino negru, si-a facut de asemenea de cap. Doamna M., frumoasa ca o noapte orientala, si-a tradat repede incognitul si a fost recunoscuta dupa culoarea ochilor ei frumosi, a caror flacara n-a putut-o stinge.
La ora 4 dimineata un mare galop dadea semnalul de plecare. Aproape toata lumea pleaca in fata, unde se cineaza pana in zori.
Duminica, la ora 2 si jumatate, a fost mare sarbatoare la Ateneu. Era concertul domnului Hübsch, caruia zana pianului ii imprumuta gratiosul sau concurs. Printesa Elena Bibescu a tinut auditoriul sub vraja timp de doua ore. Aceasta magiciana a armoniei a evocat, sub degetele sale de zana, marile umbre ale lui Chopin, Beethoven si Mendelsohn. Ea a interpretat cu dragoste pe maestrul ei Rubinsten. Publicul este dintre cele mai alese. Maiestatea Sa Regina a onorat cu prezenta sa concertul, unul dintre cele mai frumoase pe care le-a vazut Ateneul.
Traducere din limba franceza de Lucian Pricop - Continuare in numarul viitor
Un strigat de "protest impotriva strainismului din cultura romaneasca"
Intr-o lume a lui Claymoor cu evidente cosmopolite, in care culturi si etnii diferite isi construiau impreuna starea de normalitate, in aceeasi lume in care editori evrei publicau scriitori cu vederi nationaliste, nimeni nu-si putea inchipui ca dupa doar cateva decenii vor aparea semnele unei crize. De fapt, primul sef de guvern care a scos un strigat de "protest impotriva strainismului din cultura romaneasca" a fost poetul Octavian Goga, care – anuntandu-si programul de guvernare cand a devenit prim-ministru (decembrie 1937) – declara: "Pornind de jos in sus, din adancurile rezervorului nostru de energie etnica un val de protestare impotriva strainismului cotropitor, un impuls organic de sanatate a strigat de la un capat la altul: Vrem Romania national-crestina. Am suprimat ziarele «Adevarul», «Dimineata», «Lupta», injonctiuni straine romanilor! Acest strigat e certificatul de nastere al guvernului in patrimoniul de gandire al unui neam... Am retras biletele de circulatie pe CFR la peste 120 de gazetari evrei".
Dar procesul de excludere capata amploare abia la sfarsitul lui august 1940 si, mai ales, o data cu instalarea Statului National Legionar, in septembrie 1940. Astfel, in septembrie, este concediat intregul personal evreiesc din toate teatrele dramatice si lirice; in octombrie, Sindicatul Artelor Frumoase exclude pictorii si sculptorii evrei sau pe cei casatoriti cu evrei(ce); in noiembrie 1941, apare Decizia Ministerului Propagandei de desfiintare a matritelor metalice ale discurilor de gramofon cu imprimari ale compozitorilor si interpretilor evrei.
Scriitorii evrei sunt exclusi din Societatea Scriitorilor Romani in octombrie 1940, cand se si interzice consultarea lucrarilor autorilor evrei in bibliotecile publice. Lista intitulata "Scriitori evrei ale caror lucrari sunt interzise la vanzare si la gazduirea lor in bibliotecile scolare si publice, in institutiile, asociatiile si intreprinderile care editeaza si vand asemenea publicatii" a fost afisata in institutiile publice in noiembrie 1942. Aceasta lista cuprindea numele a 42 scriitori, cu data si locul nasterii, numele cu care s-au nascut, numele parintilor, pseudonimele si titlurile cartilor scrise de ei.
Cateva zile dupa publicarea afiselor, scriitorii evrei care apareau pe liste au fost convocati la Perfectura Politiei, unde li s-a comunicat ca au fost declarati ostatici si ca daca se va intampla "ceva" ei vor plati cu capul.
Pentru a spala o parte din aceasta vina, intr-o enumerare partiala, am asezat in (aceeasi) ordine alfabetica pe cei neacceptati de politicienii vremelnici: Felix Aderca (Zelicu Froim Adercu), Avram Axelrad, Camil Baltazar (Leibu Goldenstein), Maria Banus (Maria Banus Edel), Isidor Birnberg, Bonciu H. (Beniamin Haimovici), Ion Calugaru (Strul-Leiba Croitoru), Marcu Campeanu (Schönfeld), Horia Carp (Hoisie Mihail), Casvan Pas Sarina (Casvan Sara), Dan Sergiu (Isidor Rotman), Dominic A. (Reickman Alex), Emil Dorian (Isidor Lustig), Benjamin Fundoianu – Fondane (Benjamin Wexler), Enrik Furtuna (Heinrich Pechilman), Giordano (Berman Goldner), Barbu Lazareanu (Avram Leizerovici), Luca B (Tala Avram Bernstein), I. Ludo (Isac Ludo), Henry Ionel Ioseph Massof, Millian Maximin (Pascu-Mendel Grimberg), Marius Mircu (Israel Marcus), Virgiliu Monda (Zeilic Moscovici), Barbu Nemteanu (Benjamin Deutsch), Ormuz (Avram Leiba Esra-Zissu), I. Peltz (Isac Nathan Peltz), Ion Pribeagu (Isac Lazarovici), Isaiia Racaciuni (Isaia Beniamin Nacht), Eugen Relgis (Eisig Siegler), Ronetti-Roman (Aron Blumenfeld), Teodor Rosen, Lascar Sebastian, Mihail Sebastian (Iosef Mendel Hechter), Steuerman Rodion (Avram Iancu Rodion), Emilia Tailler, Toma A. (Solomon Leibu Moscovici), Andrei Tudor (Andrei Heinrich Raiber), Tristan Tzara (Samuel Rosenstock), Adrian Verea (Adolf Wechsler), Leon Vero (Leib Vecsler), Ilarie Voronca (Eduard Isidor Marcus).
Citește pe Antena3.ro
