Printesa mai influenta decat Titulescu

Am zarit-o pe printesa... Trasaturile ei pure, regulate, tinuta admirabila a capului pareau scaldate in sclipirea aurita a unui reflex de lumina...

Astfel o descria pe Martha Bibescu unul dintre biografii ei, Michel Robida, coplesit ca atatia altii de farmecul si puterea de seductie a celebrei scriitoare.
Destinele unor familii vechi boieresti care au dat domnitori in Muntenia si Moldova sunt asezate la temelia Marthei Bibescu. Ion Lahovari, tatal printesei, se casatorise la 20 ianuarie 1880 cu Emma Mavrocordat, descendenta unei ilustre familii din Fanar, stabilite de mult timp in Moldova. Biograful Ghislain de Diesbach, autorul volumelor "Printesa Bibescu, Ultima Orhidee", aparute la Paris in 1986, exact la un secol de la nasterea scriitoarei, ii prezinta pe larg radacinile.
Lahovari a fost familia intelectuala, iar Mavrocordatii cea istorica, va marturisi Martha Bibescu.

Dinastia Lahovari

Din familia Lahovari au ocupat demnitati publice numerosi reprezentanti asa incat functiile din diplomatie sau in multe ministere se transmiteau intr-o continuitate profesionala si dinastica intre Lahovaresti.
Martha Bibescu si-a petrecut cea mai mare parte din tinerete in Franta, la Paris, unde tatal a fost ambasador. Dupa primii ani de scoala, bunicul ei, printul Mavrocordat, avea sa descopere cu uimire ca nepoata doar fotografia literele cand scria in caiete, dar nu stia sa citeasca. In romaneste a invatat sa scrie abia dupa 11 ani, cand vorbea deja si scria excelent in franceza, engleza si germana. Moartea fratelui George i-a marcat copilaria, iar dragostea materna i-a lipsit, mama ei refugiindu-se in cultul pentru copilul disparut, singurul baiat intr-un sir de fiice nedorite.

Chip de inger

In timp ce creste, Martha Lahovari capata o siguranta de sine potrivita unei frumuseti rare si tulburatoare. Chipul ei incantator este remarcat de Carmen Silva, regina Romaniei, care o solicita sa pozeze pentru o serie de picturi la biserica de la Curtea de Arges. La curtea regala il cucereste pe printul mostenitor Ferdinand si devine prietena cu viitoarea regina Maria. Favoarea de care se bucura Martha Lahovari din partea cuplului princiar a starnit invidia si o campanie de calomnii s-a declansat in "lumea buna" a Bucurestilor. Suspiciunile si adversitatile la adresa printesei vor fi de-a lungul vietii la fel de mari ca si gloria si admiratia care au inconjurat-o.
La 14 ani si jumatate, Martha a fost logodita cu George Valentin Bibescu, un tanar care isi traia viata din plin, pasionat de calatorii si motoare, total indepartat de preocuparile si talentele literare ale Orhideei. Cucerita fulgerator de frumosul ofiter, Martha, inca o copila, avea sa afle nu peste mult timp suferintele sotiei neglijate. Martha va intelege mai tarziu ca George Valentin a dorit-o ca pe o alta masina, gandind egoist si influentat de caracterul primitiv ca ii revenea ca un drept cea mai frumoasa fata din Romania.

Dezamagirea

Logodna are loc in iunie 1901 si este sarbatorita la Biserica Domnita Balasa. Casatoria fara bal este urmata in 1903 de nasterea unui copil, care ii va produce puternice traume fizice si psihice. Fiica ei, Valentina, se va apropia, sufleteste de mama abia dupa multi ani. Ca un paradox, pasiunea lui George Valentin pentru automobilism a lansat-o pe Martha Bibescu in lumea literara. O calatorie avand ca tinta capitala istorica a Persiei, Ispahan, se dovedeste o tema interesanta pentru insemnarile printesei, inclusa si ea in echipajul care face temerara calatorie. "Cele opt paradise" arata o scriitoare cu ochii proaspeti, cu mana sigura, care schiteaza tablouri dintr-o lume exotica fara sa cada in exotism ieftin.

Succes la Paris

Cartea va avea un mare succes la Paris si tanara autoare promite o cariera stralucita. Acasa, in lumea frivola a saloanelor Micului Paris isi disputa sceptrul elegantei trei femei care nu se iubesc deloc, dar sunt legate de teama de a o vedea pe Martha luandu-le sceptrul. Prima e printesa Cantacuzino, nascuta Maruka Rosetti. Foarte educata, are o mare iubire cu George Enescu, cu care se va casatori. Printesa Dimitrie Sutu, nascuta Chrissoveloni, si Elena Cretzeanu nu se ridica nici una la talentul scriitoricesc al Marthei, confirmat in 1908 de cronicile pariziene. Nici Ana de Noailles, celebra poeta franceza, nascuta Brancoveanu, nu exulta de bucurie cand Martha publica un poem in "Temps". Marcel Proust si Anatole France sunt insa entuziasmati si corespondeaza cu "marea surpriza a literaturii". Incurajata, Martha incepe documentarea pentru un eseu dedicat lui Alexandru cel Mare. Cartile vor veni una dupa alta, critica literara europeana considerand-o printre marii scriitori ai deceniului trei. Sangele albastru, succesul literar, frumusetea desavarsita si indiferenta unui sot destrabalat ii fac accesibile intr-o succesiune incredibila inimile unor barbati la fel de celebri sau de acelasi rang. Cateva din aceste iubiri au fost impartasite si de Martha, biografii insistand pe trairea sentimentelor ei, mai putin pe dragostea carnala, ocolita pudic in jurnal de scriitoare. Nu poate fi considerata o frivola, nevoia ei de a iubi aprinzandu-i imaginatia artistica si aducandu-i succesele gratie carora va uita esecul casniciei. Una dintre cuceririle cele mai amuzante ale Marthei este sultanul din Zanzibar, care ii trimite un cos de trandafiri in care a pus o bratara cu rubine si diamante.

Langa inima Kronprinz-ului

O pasiune care va dura cateva decenii o apropie de Kronprinz, mostenitorul imparatului german Wilhelm al II-lea. Dragoste impartasita care ar putea sa fie baza unui mare film sau roman istoric, care ar trebui sa lamureasca influenta Marthei in politica Europei. Se apropia primul razboi mondial, saloanele politice erau framantate de aliantele adverse, iar cauzele puteau fi sustinute mai convingator de stelele care deschideau inimile barbatilor care luau deciziile. Memoriile Marthei lasa sa se citeasca printre randuri destinatia informatiilor exceptionale pe care le-a detinut in momentele-cheie ale istoriei Europei.

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

CV

• Se naste la 26 ianuarie 1886 Martha, a doua fiica a ministrului conservator Ion Lahovari
• Casatorita in 1902 cu George Valentin Bibescu n Publica prima carte la Paris in 1908
• Averea familiei o reprezinta domeniile de la Posada (actualul muzeu al vanatorii) si Mogosoaia (actualul Palat Brancovenesc) pentru a carui restaurare sunt cheltuite veniturile de la Fabrica de Ciment de la Comarnic
• Primeste Premiul Academiei Franceze in 1923
• Perchezitie in 1940 la Mogosoaia facuta de legionari
• Pleaca in Franta in 1945 cu un avion trimis de Guvernul Marii Britanii
• 1954 Marele Premiu de Literatura al Academiei Franceze
• 1955 Membru al Academiei Regale a Belgiei
• 23 noiembrie 1973 moare la varsta de 87 de ani, lucrand inca la "Nimfa Europei", marea lucrare in care prezenta personalitatile pe care le-a cunoscut direct.

Martha Hari

In primul razboi mondial ramane la Bucuresti, unde conduce un spital de campanie, mentinut si pe timpul ocupatiei germane. Se afla sub protectia Kronprinz-ului si a reusit sa plece in 1917 in Elvetia. Este numita de rauvoitori Martha Hari. In anii celui de-al doilea razboi protejeaza in castelul de la Posada pe aviatorii englezi si americani luati prizonieri. In 1943 initiaza tratative cu Aliatii la Istanbul.

La nivel inalt

Era primita ori ce cate ori voia la primul-ministru al Angliei, oricare au fost locatarii din Downing Street 10. Dragostea cu regele Spaniei Alfons al XIII-lea, cu lordul Thomson, cu Henry de Jouvenel sunt etapele unei vieti traite la o inalta intensitate, care o facea bine venita atat in saloanele lui Goring, maresalul lui Hitler, cat si la Casa Alba, ca oaspete al familiei Roosevelt.

CONTINUARE: Comandor al Legiunii de Onoare