Privatizarile - Vanzari cu spatele la zid

Privatizarile energetice s-au facut sub presiunea organismelor financiare mondiale si a UE.

Desecretizarea contractelor este un exercitiu democratic. Potrivit specialistilor, privatizarile energetice au fost facute sub presiunea organismelor financiare mondiale si a Uniunii Europene. Unii consultanti nu i-au sfatuit bine pe negociatorii romani, ceea ce nu-i scuza pe acestia, caci n-au verificat calitatea sfaturilor.

Dupa desecretizarea contractelor de privatizare in energie, va trebui publicat de la bun inceput si contractul de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud, potrivit analistilor. Licitatia a fost castigata de concernul italian Enel, iar contractul a fost parafat in luna iunie. "Problema este clara: fiind vorba de banul public, contractele trebuia publicate de la inceput. Trebuie publicat acum si cel privitor la Electrica Muntenia Sud"/i"Nici un argument nu poate impiedica publicarea contractelor, cu exceptia acelor date care tin de secretul comercial. Altfel, diverse clauze de confidentialitate apar in tari din America de Sud sau Africa, in care guvernele au de ascuns lucruri necurate. Transparenta este un exercitiu democratic", spune si Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor.

"Contractele trebuie sa fie facute publice inca de la inceput. Contribuabilii au dreptul sa le cunoasca", este de acord Jean Constantinescu, fost presedinte al Autoritatii Natinale de Reglementare in domeniul Energiei.

Erorile. "Nu chichitele avocatesti sunt cele mai importante in contracte, ci principiile care au stat la baza privatizarii", considera Ilie Serbanescu. "Mai precis un principiu, din care deriva toate, si redeventele, si celelalte. Nu trebuia sa se faca privatizari cu investitori strategici, ci prin Bursa, atragandu-se resurse financiare de la mai multi investitori, astfel incat sa se ajunga la un actionariat diseminat. Statul sa devina actionar minoritar, dar sa ramana cu un cuvant greu de spus", a continuat Serbanescu.

Analistul considera ca simplul fapt ca este vorba despre monopoluri de stat este un argument suficient. "Nu trebuie transformate in monopoluri private. Titeiul si gazele la care are acces Petrom, distributiile de gaze si electricitate sunt monopoluri care aveau nevoie de un management privat, dar pentru asta nu schimbi un «dictator» cu un alt dictator", conchide Serbanescu.

Mit sau necesitate? Presedintele Bursei de Valori Bucuresti (BVB), Septimiu Stoica, este de acord: "Evident, ar fi fost o idee mult mai buna ca privatizarile sa se faca majorandu-se capitalul prin oferte publice derulate la Bursa".Specialistii pietei de capital au incercat mereu sa convinga autoritatile sa renunte la "mitul investitorului strategic (unic)", aminteste Stoica. "Erau posibile mai multe retete. Sunt inca posibile pentru ce ne-a mai ramas de privatizat. Mai intai oferirea, de pilda, a 10% din actiuni si cotarea lor la BVB, astfel incat sa se creeze un pret de piata in perspectiva continuarii procesului. Apoi o oferta ulterioara mai consistenta, care sa duca proprietatea privata la 30%, 40% sau chiar mai mult. Pot fi folosite bursa din Bucuresti si alte burse europene. Continuarea privatizarii se poate face si prin scoaterea unui pachet minoritar catre un singur investitor strategic, statul pastrandu-si de asemenea un pachet minoritar."

"Putem ajunge la concluzii false daca judecam cu desteptaciunea din prezent o situatie din trecut. Investitorul strategic nu este o varianta de aruncat, are mari avantaje, dar acestea nu vin in orice conditii. Nu investesc daca nu au controlul asupra companiei", crede Jean Constantinescu, care este si expert al Bancii Mondiale.

"Investitorul strategic vine cu o forta financiara semnificativa si cu investitii strict necesare pentru stabilitatea sistemului energetic. Cu acest lucru nu e de joaca. In afara de un management de specialitate performant, probat pe marile piete, investitorul strategic autentic vine cu o credibilitate si cu o autoritate de asemenea validata de piata si lumea energetica. Fara aceasta credibilitate, o companie nu poate progresa", argumenteaza Constantinescu. Totusi, in multi colosi controlul este exercitat de un actionar care nu are 50% din actiuni, restul tranzactionandu-se liber la bursa.

Presiunile. "Romania a fost sub o presiune foarte mare din partea Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si partial a Comisiei Europene, ca sa aleaga varianta investitorului strategic, cu argumentul ca acesta poate face fata mai bine situatiei societatilor respective, capusate si aflate sub diverse influente", confirma Daniel Daianu.

"Poate ca privatizarile s-au facut gresit si din cauza presiunii Uniunii Europene, a carei pozitie a fost clara: dam aderarea daca dati energia", spune Ilie Serbanescu. "Privatizarile in energie faceau parte din «foaia de parcurs» a aderarii la Uniunea Europeana." Si Jean Constantinescu recunoaste ca erorile din contracte au fost favorizate de graba cu care trebuia satisfacuta presiunea europeana. "Daca privatizarile energetice nu se faceau, dadeam semnale negative ca suntem impotriva lor. Doar cei care nu vor sa inteleaga acest lucru nu-l inteleg", spune Constantinescu.

Pe de alta parte, specialistul pune o parte din erorile negocierilor pe seama faptului ca "era vorba de o tara ca Romania, cu un credit slab si cu un rating slab. Nu se stia daca vom fi primiti in UE. Sunt lucruri de care investitorii tin seama si rezultatele se vad".

Sfaturi proaste. "Nici consultanta nu a fost cea mai buna, lucrurile fiind evidente in cazul Petrom. Pun la indoiala buna-credinta a consultantilor, caci imi este greu sa cred ca experti ca ai unei banci cum este Credit Suisse First Boston nu-si puteau imagina, in perioada privatizarii Petrom, ce avea sa urmeze pe piata petrolului. Era clar ca pretul acestuia avea sa creasca datorita ritmului descoperirilor de noi resurse, care nu tinea pasul cu productia mare, datorata cererii tot mai mari asiatice. In plus, era vadit ca resursele irakiene vor mai avea probleme mult timp ca sa ajunga pe piata", analizeaza Daianu.

Desi in valoare de 1,5 miliarde de euro, tranzactia Petrom a fost acuzata ca a subevaluat rezervele de petrol romanesti. Pretul petrolului pe pietele lumii s-a dublat la cateva luni dupa semnarea contractului. "Poate ca au fost consultanti de mana a doua sau a treia, cei folositi de CFSB in Romania, dar nu pot crede ca erau prosti", puncteaza Daianu. "Ceea ce nu justifica slabiciunea statului roman si nici vina negociatorilor nostri. Chiar daca nu au beneficiat de sfaturi bune, in astfel de tranzactii aveau nevoie de ceea ce se numeste reality check, sa vezi aievea care este realitatea, ca si de o confirmare din mai multe surse a valorii unei optiuni, cu atat mai mult cu cat Guvernul era cu spatele la zid, din cauza presiunilor externe."

Pareri

Indoieli "Guvernul era cu spatele la zid, din cauza presiunilor externe. Pun la indoiala buna-credinta a consultantilor, caci imi este greu sa cred ca experti ca ai unei banci cum este Credit Suisse First Boston nu-si puteau imagina ce avea sa urmeze pe piata petrolului, chiar daca erau de mana a doua" Daniel Daianu, analist economic Mintea romanului "Ajungem la concluzii false daca judecam cu desteptaciunea din prezent o situatie din trecut. Investitorul strategic prezinta mari avantaje, dar acestia nu investesc daca nu au controlul asupra companiei" Jean Constantinescu, expert al Bancii Mondiale Costul aderarii "Nu trebuia sa se faca privatizari cu investitori strategici, ci prin Bursa. Statul sa devina actionar minoritar, dar sa ramana cu un cuvant greu de spus. Poate ca privatizarile s-au facut gresit si din cauza presiunii Uniunii Europene, a carei pozitie a fost clara: dam aderarea daca dati energia" Ilie Serbanescu, analist economic Retete "Am oferit mai multe retete. Se putea face cotarea la Bursa a 10% din actiuni, apoi o oferta ulterioara mai consistenta la alte burse europene si scoaterea unui pachet minoritar catre un singur investitor strategic" Septimiu Stoica, presedintele BVB