Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
El a transmis prin intermediul Serviciului de protecție internă din cadrul Autorității o comunicare prin care îi informează pe aceștia că le vor fi verificate e-mail-urile de serviciu, această acțiune vizând „exclusiv modul de gestionare a informațiilor sensibile ale A.S.F.”. Modul cum sunt definite informațiile sensibile ale autorității blochează practic semnalarea oricăror erori referitoare la supravegherea pieței de către conducerea ASF și pune pumnul în gură avertizorilor de integritate.
Pe fondul celor două scandaluri generate de dispariția într-un timp foarte scurt a două companii de asigurări care erau liderii pieței RCA, City Insurance și Euroins România, președintele ASF Nicu Marcu este foarte preocupat să blocheze orice scurgeri de informații care ar putea să-i pună într-o lumină proastă pe cei responsabili de gestionarea acestei piețe. Potrivit unei comunicări interne, angajații au fost informați că „salariați anume desemnați din cadrul A.S.F. vor efectua o verificare informatică asupra traficului de poștă electronică realizat de salariații A.S.F. pentru perioada 01.11.2022 - 30.04.2023”. Perioada aleasă pentru realizarea verificărilor nu este deloc întâmplătoare. Ea coincide cu intervalul de timp în care au ajuns în presă informațiile ținute sub cheie legate de problemele companiilor City Insurance și Euroins România și despre modul în care conducerea ASF și-a făcut treaba pentru care a fost mandatată.
„Informațiile sensibile” înseamnă toate informațiile
În textul comunicării transmise angajaților se vorbește despre „informațiile sensibile” și se invocă Regulamentul nr.14/2020 privind obligația păstrării secretului profesional și a protejării informațiilor nedestinate publicității. În acest regulament se regăsește și definiția „informațiilor sensibile”. Acestea vizează inclusiv „toate informațiile interne ale ASF a căror accesare sau diseminare neautorizată ar putea produce prejudicii imaginii, rolului și misiunii instituției”. Practic, prin această reglementare nimeni din cadrul instituției nu are voie să semnaleze eventualele nereguli, fiind eliminat practic rolul avertizorului de integritate. Mai mult, și persoanele din afara instituției care ajung în posesia unor astfel de informații și le fac publice riscă o plângere penală din parte ASF, conform Regulamentului nr. 14/2020. Regulamentul nu face însă nicio diferență între semnalarea unor fapte de corupție, de neîndeplinirea a obligațiilor etc ale șefilor ASF și divulgarea unor informații economice despre concurență către unele firme de asigurări, toate fiind tratate la grămadă.
ASF în presă, la parchete și Parlament
Despre disfuncţionalităţile din activitatea Autorităţii de Supraveghere Financiară au apărut în ultimii ani mai multe informații în presă, toate pe surse, inclusiv din cadrul Autorității. Acestea au ajuns și în atenția DIICOT, DNA și Parlamentului din cauza sesizărilor venite pe filiera avertizorului de integritate. De exemplu, la Parlament au ajuns informații despre:
„-Favorizarea operatorilor economici supravegheaţi (asigurătorii), prin interpretarea defectuoasă a legislaţiei, omisiunea aplicării de sancţiuni sau aplicarea unor sancţiuni neproporţionale, simbolice faţă de natura faptelor constatate şi care afectează inclusiv bugetul de stat;
-Omisiunea de a sesiza alte autorităţi competente atunci când au fost identificate nereguli grave rezultate în urma controalelor şi care impun alte verificări, pe care ASF nu este abilitată să le desfăşoare;
-Politici de personal pe criterii subiective: rudenie (gineri, soții), interese personale (amante), cât şi în baza recomandărilor venite din partea operatorilor economici aşa-zişi supravegheaţi”;
Citește pe Antena3.ro
O gaură de 445 de milioane de euro sub ochii ASF
ASF a transmis la mijlocul lunii martie că a luat decizia de a retrage autorizația de funcționare a companiei Euroins, întrucât „la data de 30.06.2022, societatea nu deține fonduri eligibile pentru acoperirea capitalului minim necesar de solvabilitate (SCR), situație care se menține și la data de 30.09.2022”. Pentru restabilirea cerinței de SCR era nevoie de fonduri în cuantum de 2,19 miliarde de lei, în această sumă fiind inclusă și cea pentru acoperirea capitalului minim (MCR). Bulgarii trebuiau să aducă la capitalul Euroins România circa 445 de milioane de euro. Prima dată ASF a constatat inexistența SCR-ului în decembrie 2021, motiv pentru care a dat companiei un termen de 6 luni pentru a rezolva problema și un termen de 2 luni pentru prezentarea unui plan de redresare în vederea restabilirii SCR-ului. La vremea respectivă, în decembrie 2021, suma care lipsea era de circa 95 milioane de lei. Bulgarii nu au făcut nimic, iar la expirarea termenelor ASF a preferat să închidă ochii și nu a luat nici măsură. Abia în 26 octombrie 2022 s-a făcut un calcul privind necesarul de SCR, iar suma crescuse la peste 600 de milioane de lei, pe datele estimate din 30 iunie 2022 ale societății Euroins România. Practic, aproape un an de zile ASF nu a făcut nimic, mulțumindu-se să dea doar niște amenzi, deși ar fi putut să retragă autorizația de funcționare mai repede pentru nerestabilirea capitalului minim de solvabilitate necesar. Pe 30 septembrie 2022 bulgarii au venit cu alte date financiare care schimbau calculele ASF-ului, astfel încât în 9 februarie 2023 noul necesar de SCR creștea la 2,19 miliarde de lei.
