Profesorii sunt la mâna directorilor, dacă vor să predea în aceleași școli

Unii ajung să susțină examenele de titularizare în fiecare an și chiar dacă obțin note mari, rămân cu statut de suplinitori. Ministerul Educației a modificat legislația, la începutul acestui an, astfel încât să permită titularizarea chiar și pentru catedre incomplete, însă directorii de școli și de licee au găsit o metodă prin care în continuare să nu scoată posturile la concurs, iar modificarea legislativă nu a avut efectul urmărit. Cadrele didactice au transmis către minister un Memoriu prin care cer recunoașterea examenului de titularizare susținut o singură dată, pentru a putea lucra în sistem, dacă au obținut nota mai mare sau egală cu 7. 

Legea nr. 53/2003 (Codul muncii) stabilește că încadrarea salariaților în instituțiile publice se face numai prin concurs sau examen, cu persoana declarată „admisă” pentru respectivul post, iar contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată, conform prevederilor art. 12 alin. (1) din același act normativ. Profesorii din sistemul preuniversitar reprezintă excepția de la cadrul legislativ, pentru că trebuie să susțină examenul de titularizare de mai multe ori. Printr-un  Memoriu adresat Ministerului Educației, cadrele didactice au cerut să li se acorde aceleași drepturi pe care le au toți ceilalți angajați la stat, astfel încât să susțină titularizarea o singură dată, pentru a intra în sistemul de educație.

„Solicităm instituirea în regim de urgență a unor reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă”, au scris, în Memoriu, peste 1.200 de profesori care au semnat documentul, explicând că această necesitate vine din situația reală actuală în care se află zeci de mii de cadre didactice angajate cu contract individual de muncă pe viabilitatea postului.

Descurajarea celor performanți

Dar titularizarea nu este singurul examen pe care l-au susținut profesorii, pentru că mulți au promovat și examenele de definitivare în profesia didactică, însă le este menținut statutul de suplinitor, deși au îndeplinit condițiile de titularizare în sistem prin promovarea concursului național de ocupare a posturilor vacante din învățământul preuniversitar cu nota peste 7 (șapte).

În același timp, au prioritate cadrele didactice care susțin examenul de titularizare la nivelul fiecărei școli, iar cele mai multe probleme de acest fel nu sunt în Capitală sau în marile orașe, ci în mediul rural, acolo unde conducerea școlilor este și implicată politic, de cele mai multe ori. Prin acest sistem, profesorii spun că se descurajează exact performanțele celor mai buni, care în loc să fie susținuți, sunt obligați să dea examene anual pentru a mai avea locuri de muncă.

Rămân suplinitori, cu toate examenele luate

Semnatarii memoriului mai atrag atenția asupra faptului că nu este corect reglementată titularizarea pe viabilitatea postului. Conform legii, „când viabilitatea unui post este de 4 ani sau mai mare, atunci acel post devine titularizabil, iar cel repartizat în urma concursului încheie contract pe perioadă nedeterminată. Pentru a putea participa la ședințele de repartizare, candidații trebuie să obțină minimum nota 7 la proba scrisă de la examenul de titularizare”.

Profesorii spun că există foarte multe cazuri în care cadrele didactice au obținut note mari la titularizare și au făcut performanțe notabile la clasă, dar au obținut doar un contract individual de muncă pe perioadă determinată, fie el denumit și „pe viabilitatea postului”, deoarece în această ultimă situație, contractul de muncă se prelungește prin întocmirea unui act adițional la contract - se arată în documentul înaintat către minister.

Legătura cu politicul și sistemul de șpăgi

Mulți profesori s-au lovit de această problemă și cunosc situația, dar le este frică să vorbească, pentru a nu fi excluși permanent din sistem. „Menținerea acestui sistem de angajare a profesorilor pe perioadă determinată facilitează, de fapt, corupția din sistemul de educație și politizarea unităților de învățământ, pentru că astfel, profesorul ajunge la mâna directorului de școală care îi poate prelungi contractul de muncă sau îl poate înlătura pe un profesor indezirabil, pentru a aduce în locul lui fie pe cineva apropiat de un partid politic, fie pe cineva dispus să dea șpagă. Nimeni nu vorbește deschis despre aceste probleme, pentru că noi depindem de aceste posturi și dacă s-ar afla că am vorbit, nu s-ar răzbuna doar un director, ci am deveni indezirabili pentru întregul sistem. Dar toată lumea cunoaște situația asta, mai ales în școlile și liceele din comune și din orașele mici”, a explicat, pentru Jurnalul, un profesor din mediul rural.