Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Obligarea medicilor să trimită șoferii la evaluare psihologică, dacă au bănuieli că starea psihică a acestora le afectează capacitatea de a conduce, blocarea mașinilor conducătorilor auto care refuză testarea și implicarea cetățenilor în semnalarea unor comportamente agresive și a abaterilor grave în trafic, prin transmiterea la Poliție a înregistrărilor făcute cu camera de bord - sunt doar câteva dintre măsurile prin care Ministerul de Interne vrea să reducă numărul de accidente rutiere grave, soldate cu morți și răniți grav.
Pentru a putea atinge obiectivul asumat de Uniunea Europeană de a se apropia de zero decese până în anul 2050, Guvernul României, prin Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030, adoptată prin HG 683/2022, a stabilit ca țintă intermediară reducerea cu 50% a numărului de decese și vătămări grave cauzate de accidente rutiere, până în anul 2030, amintesc reprezentanții Ministerului de Interne.
Iar comportamentul actual în trafic al unor șoferi impune atât reevaluarea de urgență a unora dintre actualele instrumente juridice, cât și reglementarea altora noi, mai spun aceștie, „astfel încât legislația să poată impune în mod clar și eficient respectarea regulilor de circulație printr-o varietate de mijloace care să conducă la reducerea numărului accidentelor de circulație și a consecințelor acestora, inclusiv prin utilizarea capabilităților administrației publice locale pentru constatarea unor abateri grave la regimul rutier și prin implicarea societății civile în procesul de semnalare a unor abateri grave la regimul rutier”.
Simptomele unor boli psihice, depistate din timp
Prin urmare, o primă măsură propusă de MAI are ca scop „eficientizarea cadrului legal în cazul apariției unor simptome ce pot afecta capacitățile psihologice necesare pentru a conduce autovehicule”. Astfel, va fi instituită o procedură clară, similară cu cea existentă pentru șoferii cu afecțiuni medicale fiziologice incompatibile cu șofatul, și pentru cei care ar putea suferi de o afecțiune psihică.
Concret, orice medic va trebui să trimită pacientul care este șofer la un specialist pentru o evaluare psihologică, dacă observă simptome sau stări care pot afecta capacitatea psihologică de a conduce un autovehicul.
„Orice medic, atunci când constată că o persoană, titulară a unui permis de conducere, aflată în evidența sau îngrijirea sa, prezintă simptome ce pot afecta capacitățile psihologice necesare pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, este obligat să emită bilet de trimitere, în care se menționează simptomele constatate, către o formă independentă de exercitare a activității de psiholog cu drept de liberă practică (…). În baza biletului de trimitere, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea acestuia, titularul permisului de conducere este obligat să se prezinte în vederea realizării evaluării psihologice”, prevede proiectul de act normativ.
Rezultatul evaluării șoferilor inapți, trimis imediat Poliției Rutiere
Dacă șoferul este declarat inapt psihologic de a conduce, psihologul trebuie să transmită rezultatul evaluării psihologice, în termen de o zi lucrătoare de la data evaluării, atât Poliției Rutiere, cât și medicului care dat biletul de trimitere și, evident, conducătorului auto examinat, iar poliția va retrage permisul de conducere al șoferului inapt.
Dacă șoferul este declarat apt psihologic, psihologul va comunica rezultatul evaluării către medicul trimițător, în termen de 15 zile.
În cazul în care medicul care a trimis șoferul la psiholog nu primește rezultatul testării în 30 de zile, ceea ce ar însemna că acesta nu a mers la evaluare, trebuie să informeze imediat poliția.
Inițiatorii proiectului spun că astfel se creează „posibilitatea identificării timpurii a manifestărilor agresive, relația dintre factorii de responsabilitate și comportament, fiind deosebit de importantă cunoașterea acestor aspecte pentru educarea, consilierea, reabilitarea participanților la trafic, cu efecte asupra creșterii siguranței rutiere”.
Șoferii agresivi, turnați la Poliție cu înregistrări video
O altă măsură care ar îmbunătăți substanțial siguranța rutieră în țara noastră este că șoferii vor putea fi amendați pentru comportament agresiv în trafic pe baza înregistrărilor video realizate de alți șoferi sau pasageri și trimise poliţiei.
Potrivit documentului, polițistul rutier va putea constata „contravenția de adoptare a unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice (…) și cu ocazia verificării sesizării formulate de un participant la trafic”, care a surprins manevrele agresive într-o înregistrare audio-video sau video.
Sesizarea trebuie să conțină în mod obligatoriu: datele de identificare și datele de contact ale persoanei care sesizează comportamentul agresiv, declarația pe propria răspundere cu privire la veridicitatea aspectelor percepute și a înregistrării video, data, ora, locul sau orice informaţii care conduc la identificarea locului unde a fost surprinsă posibila faptă contravențională și, bineînțeles, înregistrarea respectivă, se mai arată în proiectul de OUG.
De asemenea, înregistrarea trebuie să prezinte anumite caracteristici, precum „semnalizarea rutieră a sectorului de drum public pe care au fost surprinse manevrele agresive”, spre exemplu. Măsuri similare au fost deja adoptate de alte state europene, precum Marea Britanie, Polonia și Spania.
Reprezentanții MAI susțin că datele celor care trimit astfel de înregistrări Poliției nu vor ajunge pe mâna șoferilor agresivi: „Poliția Rutieră asigură confidențialitatea datelor cu caracter personal ale participantului la trafic ce a formulat sesizarea (…), acestea urmând a fi puse la dispoziție, la cerere, exclusiv organelor de verificare și control sau organelor judiciare, după caz”.
Blocarea roților, dacă șoferul refuză testarea pentru alcool și droguri
Mai mult, măsura imobilizării vehiculelor, care este reglementată în prezent pentru anumite situații, va fi introdusă și pentru cazurile în care șoferul „refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii prezenței în organism a alcoolului sau a substanțelor psihoactive, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurată pe loc de o altă persoană”.
Proiectul aduce modificări și în ceea ce privește procedura de testare pentru consumul de alcool și droguri „pentru eliminarea unor eventuale erori în procedura de testare”, dat fiind faptul că unele alimente consumate recent pot distorsiona măsurătoarea.
În cazul în care concentrația alcoolică este de până la 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat, șoferul poate solicita polițistului rutier să-i efectueze o a doua testare după 15 minute, dar nu mai mult de 20 minute de la primul test: „În această situație, prezintă valoare juridică rezultatul celei mai mici concentrații de alcool pur în aerul expirat”.
Mașini mutate pe banii primăriei
Proiectul MAI prevede și posibilitatea mutării autovehiculelor de către primării, în anumite situații, chiar dacă sunt parcate regulamentar. Acest lucru va fi permis în cazul efectuării unor lucrări sau al unor servicii publice de interes național sau local, la intervenția serviciilor de urgență în cazul unor accidente, calamități sau dezastre sau la instituirea unor măsuri de ordine și siguranță publică. Mutarea se va face într-un loc cât mai apropiat de locul inițial al mașinii, iar costurile vor fi suportate de primării sau de administratorul drumului.
Fost prefect cu permisul suspendat, prins de 6 ori la volan
Propunerea de modificare a regulilor pentru persoanele inapte de a conduce un autovehicul, din punct de vedere psihologic, îi va ajuta pe polițiști să gestioneze mai ușor și mai repede cazuri precum cel al fostului prefect de Gorj Dan Ilie Morega, care, doar în ultimele două luni, s-a ales cu șapte dosare penale, șase dintre ele fiind pentru că a fost prins la volan, deși avea permisul retras din motive medicale, iar unul pentru agresarea unei jurnaliste.
După 6 februarie, data de la care are permisul de conducere retras, Morega a fost depistat de șase ori la volan: de patru ori în judeţul Gorj, o dată în judeţul Mehedinţi şi o dată în Bucureşti. Ultima dată a fost în 21 martie, când el a produs un accident în Târgu Jiu, soldat cu pagube materiale. După 10 zile petrecute pe Secție de Psihiatrie a SJU din Târgu Jiu, fostul prefect în vârstă de 78 de ani se află în prezent în arest la domiciliu.
Peste 5.000 de sancțiuni pentru comportament agresiv la volan, în ultimii 2 ani
Statistica înregistrată în perioada 2022 - 2023, arată „frecvența săvârșirii unor fapte contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice de către conducătorii de autovehicule, după cum urmează:
a) limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum: 1.293.012 sancțiuni;
b) interdicția sau restricția de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare: 6.892 de sancțiuni;
c) semnificația culorii roșii a semaforului: 28.518 sancțiuni;
d) interdicția de a conduce pe drumurile publice un vehicul a cărui înmatriculare este suspendată: 23.239 de sancțiuni;
e) trecerea la nivel cu calea ferată: 2.924 de sancțiuni;
f) adoptarea unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice: 5.180 de sancțiuni;
g) depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel la calea ferată: 1.516 sancțiuni;
h) conducerea sub influența băuturilor alcoolice: 35.032 de sancțiuni”, precizează MAI în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Doar anul trecut au fost constatate 12.067 de infracțiuni privind conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, precum și un număr de 626 de infracțiuni privind refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
În România, statisticile arată că în anul 2023 s-au înregistrat 4.525 de accidente de circulație grave, soldate cu 1.545 de persoane decedate și 3.535 de persoane rănite grav. În anul precedent s-au înregistrat 4.715 accidente grave, soldate cu 1.633 de morți și 3.695 de răniți grav.
