Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii drepturilor pacientului (L 46/2003), inițiată de șase parlamentari – dintre care patru sunt de profesie medici – și susținută de alți aproape 160 de deputați și senatori, majoritatea de la PNL și PSD, a fost pus recent în dezbatere la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și ar putea schimba modul în care sunt diagnosticați și tratați pacienții români.
Concret, propunerea legislativă prevede că „pacientul are dreptul la medicină personalizată, pe baza recomandării medicale”, iar pentru a se asigura respectarea acestui drept „medicul specialist are obligația de a pune la dispoziția pacientului informații fiabile, pertinente și ușor de înțeles referitoare la opțiunile privind intervențiile medicale propuse, inclusiv beneficiile preconizate și riscurile acestora”.
Documentul stipulează, de asemenea, că va fi obligatoriu consimțământul pacientului pentru fiecare intervenție medicală specifică acestui tip de medicină.
Ce înseamnă medicina personalizată
Mai mult, prin acest proiect se introduce, pentru prima dată în legislația din România, definiția medicinei personalizate, așa cum a fost formulată Consiliul Uniunii Europene, încă din anul 2015.
Astfel, prin medicină personalizată „se înțelege îngrijirile de sănătate acordate pe baza unui model medical care folosește caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor persoanelor, care constau în oferirea de servicii medicale preventive, de diagnostic, curative, de reabilitare, respectiv îngrijiri terminale specifice fiecărui pacient”, se arată în document.
Altfel spus, schemele generale de tratament, care în prezent se aplică tuturor bolnavilor cu un anumit diagnostic, vor putea fi înlocuite cu tratamentul potrivit oferit, la momentul potrivit, persoanei potrivite.
Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, unul dintre inițiatorii proiectului și, totodată, o supraviețuitoare a cancerului, spune că documentul a fost realizat în parteneriat cu unii dintre cei mai buni medici pe care îi are România și „s-a născut din dorinţa de a pune fiecare pacient în centrul sistemului de sănătate românesc”.
„Vrem să schimbăm cu totul felul în care ne raportăm la medicină – de a face în aşa fel încât fiecare anamneză, fiecare tratament, fiecare tip de medicataţie să fie special croit pentru nevoile fiecărui pacient. Bolnavii nu vor mai fi simple cifre statistice, nu li se vor mai aplica aceleaşi scheme de tratament generice şi nu se va mai folosi aceeaşi abordare generalistă. Promisiunea medicinei de precizie este oferirea tratamentelor potrivite, la momentul potrivit, de fiecare dată, persoanei potrivite”, spune Nicoleta Pauliuc, senator PNL.
Dovezile medicale, adaptate la particularitățile fiecărui bolnav
Cu toate că, atât la nivel internațional, cât și în rândul personalului medical din țara noastră, se vorbește de mai mulți ani de medicina personalizată, în România, asistența de sănătate publică are la bază conceptul de medicină bazată pe dovezi.
Apariția, pe la sfârșitul secolului trecut, a medicinei bazate pe dovezi a reprezentat un mare progres, însă, pentru a da cele mai bune rezultate, acest tip de medicină trebuie continuată cu adaptarea dovezilor la particularitățile fiecărui bolnav, spunea, încă din anul 2014, prof. Dr. Adrian Restian, citat în expunerea de motive.
De altfel, în ultimii ani, o astfel de legislaţie a fost promovată în mai multe ţări ale Uniunii Europene, care au ținut cont de concluziile și recomandările Consiliului Uniunii Europene, redactate într-un raport „privind medicina personalizată pentru pacienți”, publicat în anul 2015.
În acest raport, Consiliul UE a invitat statele membre „să sprijine accesul, după caz, în conformitate cu dispozițiile naționale, la o medicină personalizată eficace și viabilă din punct de vedere financiar”.
Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină și pionier al medicinei personalizate în România și sud-estul Europei, este de părere că proiectul de lege pus în dezbatere în Parlament aduce elemente esențiale pentru construcția sistemului de sănătate pe baze inovatoare.
„În primul rând, legea statuează medicina personalizată ca un drept al nostru, al tuturor cetățenilor, pacienți sau nu. În al doilea rând, introduce în premieră în legislația din România definiția medicinei personalizate, așa cum a fost formulată în decembrie 2015 de Consiliul UE. În al treilea rând, extinde dreptul la medicină personalizată și la alte categorii de pacienți decât cei cu cancer, care vor beneficia de medicina personalizată ca parte din aplicarea Legii Planului Național pentru Controlul Cancerului”, a spus dr. Geantă pe Facebook.
Dacă va fi adoptată, legea privind dreptul la medicină personalizată urmează să intre în vigoare la șase luni de la data publicării.
Inițiatorii acestui demers sunt senatorii Nicoleta Pauliuc, Adrian Streinu Cercel și Attila László, deputații Nelu Tătaru și Patriciu Achimaş-Cadariu și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
România, pe locul 32 din 34
În octombrie 2020 a fost lansat Indicele european de medicină personalizată (Personalised Health Index), o analiză realizată de experți independenți în sisteme de sănătate, care arată situația actuală la nivelul a 34 de țări, printre care și România. Acest indice este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din țările comparate - împărțite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament și tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicină personalizată) - și evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală și bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. Din păcate, România se află pe poziția 32 dintre cele 34 de țări evaluate, iar printre problemele identificate se numără: lipsa accesului la date, investițiile scăzute în cercetare și dezvoltare medicală, precum și infrastructura digitală precară.
