Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România are mari probleme cu sectorul asistenței sociale, iar astfel de proiecte pot fi compromise de problemele instituționale. Foarte mulți absolvenți de studii superioare de specialitate nu au unde să se angajeze, iar mulți dintre cei cu vechime nu au o pregătire psihologică foarte bună pentru a putea lucra în prevenție.
Instituțiile și ONG-urile implicate în proiectul privind prevenția traficului de minori anunță că au fost deja semnate două documente care stabilesc, pentru prima dată la nivel național, un cadru unitar prin care specialiștii pot identifica din timp indicatorii de risc ai traficului de minori și pot interveni înainte ca exploatarea și traficul de copii să se producă.
„Una dintre instrucțiuni se adresează serviciilor rezidențiale pentru copii, iar cealaltă vizează detectarea proactivă în comunitate, cu accent pe copiii din mediul rural și pe cei aflați în situații de vulnerabilitate. Noile instrumente îi ajută pe specialiști să identifice din timp copiii aflați în risc de exploatare și să intervină înainte ca aceștia să devină victime ale traficului de persoane”, anunță partenerii proiectului.
Instrucțiuni pentru specialiștii din comunități
Conform noii metodologii, asistentul social va trebui să recunoască faptul că un copil este în risc de a deveni victimă a traficului de persoane. Asistentul va merge în comunitatea pentru care lucrează, ca angajat al instituțiilor statului, iar pentru a depista pericolul, va pune anumite întrebări astfel încât să nu producă retraumatizare.
Metodologia stabilește anumite situații din care se pot depista semnalele de alarmă care pot trece neobservate în comunitate sau într-un centru rezidențial și ce trebuie să facă imediat asistentul social, după identificarea acestor riscuri. Există un set de întrebări la care răspund cele două instrucțiuni privind detectarea proactivă a situațiilor de trafic de minori, elaborate printr-un efort comun.
Noile instrucțiuni oferă profesioniștilor un instrument practic de lucru bazat pe indicatori de risc, întrebări adaptate vârstei copilului și un mecanism clar de evaluare și intervenție. Cele două instrucțiuni vin să sprijine și să întărească procedurile de identificare și referire a victimelor traficului de persoane reglementate prin Mecanismul Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane (MNIR). Printre elementele de noutate introduse, se numără: utilizarea unor chestionare standardizate de evaluare a riscului; observarea sistematică a indicatorilor comportamentali, emoționali și sociali; clasificarea nivelului de risc; pași clari de intervenție pentru fiecare nivel de risc; referirea cazurilor către mecanismele naționale competente atunci când sunt identificate situații de risc ridicat.
Sprijin tehnic pentru profesioniștii din domeniu
Cele două instrucțiuni includ zeci de indicatori care pot semnala o posibilă situație de trafic sau vulnerabilitate la exploatare. Printre aceștia se numără schimbările bruște de comportament, izolarea socială, absenteismul școlar, semnele de traumă, depresia, comportamentele sexualizate neadecvate vârstei, lipsa unui adult de încredere, posesia unor bunuri fără o explicație plauzibilă sau alte modificări care, analizate împreună, pot indica existența unui risc.
În cadrul proiectului, asistenții sociali trebuie să fie sprijiniți și prin exemple de întrebări prietenoase, adaptate copiilor, care facilitează comunicarea și identificarea timpurie a vulnerabilităților. De asemenea, sunt introduse prevederi care pun accent și pe formarea anuală a profesioniștilor, pe informarea copiilor și comunităților și pe colaborarea dintre serviciile sociale, sistemul de protecție a copilului, ANITP, autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale, pentru o intervenție coordonată și eficientă.
Deficitul de personal este enorm
Problema apare, însă, în instituțiile din care lipsesc acești profesioniști și nici măcar nu pot fi angajați, pentru că posturile sunt în continuare blocate. În 2023, Colegiul Național de Asistență Socială din România a realizat Recensământul forței de muncă din serviciile sociale din România, în colaborare cu UNICEF, iar deficitul de personal descoperit în urma acestui studiu este enorm: „În România există un deficit sever de personal în comune, iar distribuția specialiștilor este extrem de dezechilibrată. Conform datelor transmise de Antena Satelor, din cele 2.861 de comune din România, peste 2.000 de localități rurale nu au nici măcar un asistent social angajat. Studiile realizate de CNASR și UNICEF arată că doar aproximativ o treime (între 29% și 36%) din totalul asistenților sociali activi din țară lucrează în mediul rural”, sunt concluziile studiului.
Cu toate acestea, Guvernul Bolojan a blocat în continuare angajările în sistemul de asistență socială, cele mai grave probleme fiind chiar în mediul rural și în urbanul mic, acolo unde nevoia de specialiști este mai mare, iar aceleași zone sunt vizate, cu prioritate, de proiectul pe care instituțiile românești îl implementează în parteneriat cu UNICEF.
Posturile în asistență socială și la furnizorii publici de servicii sociale sunt blocate de mai mulți ani, prin ordonanțe privind reducerea cheltuielilor bugetare, iar deblocările se fac punctual, prin memorandumuri aprobate de Guvern sau în limita bugetelor de la local. Angajările la stat se pot face doar dacă posturile au fost aprobat special prin ședințe de Guvern sau prin redistribuiri bugetare aprobate pentru instituții precum DGASPC-urile.
Posturile vacante din sistemul bugetar rămân blocate, iar concursurile sunt anulate sau suspendate dacă nu există o excepție aprobată. Guvernul aprobă doar memorandumuri individuale pentru deblocarea unor seturi de posturi în situații critice - precum spitalele sau centrele cu deficit major, dar majoritatea cererilor necesită o analiză strictă de la Ministerul Finanțelor. Instituțiile publice pot scoate la concurs posturi doar dacă se încadrează strict în fondurile de salarii aprobate prin bugetul propriu pe anul în curs.
Statul ar trebui să facă un efort bugetar
O simplă analiză a datelor deficitului de personal la nivel național arată că pentru acest proiect ar fi nevoie de cel puțin 2.000 de asistenți sociali angajați suplimentar numai în mediul rural, acolo unde nu există specialiști, iar acești asistenți sociali trebuie să aibă și pregătirea psihologică necesară implementării proiectului. Dacă statul ar face acest efort bugetar, instructajul ar putea fi făcut în cadrul proiectului.
Inițiativa lăudabilă a pornit de la semnalul de alarmă tras de analiștii care au centralizat datele Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, iar prevenția și detectarea timpurie sunt esențiale pentru a stopa fenomenul.
„Instrucțiunile pe care le-am elaborat împreună cu ANPDCA, UNICEF România și Asociația eLiberare oferă specialiștilor din teren un instrument concret, aliniat la Mecanismul Național de Identificare și Referire, care le permite să acționeze înainte ca un copil să devină victimă. Este un pas important în consolidarea arhitecturii naționale antitrafic și în transformarea cooperării interinstituționale în protecție reală pentru copiii vulnerabili”,a explicat directorul ANITP, comisar-șef de poliție Maria Cristina Stepanescu.
Conducerea ANPDCA este deschisă la colaborarea cu celelalte instituții și cu ONG-urile, dar angajările în sistemul de asistență socială depind tot de guvern.
„Dincolo de proceduri și rapoarte, nu trebuie să uităm nicio clipă că în spatele fiecărui caz se află un copil vulnerabil care are nevoie de o prezență blândă, de conectare emoțională reală și de garanția unei copilării trăite în siguranță. Prin aceste instrucțiuni se creează un cadru unitar de intervenție și ne asigurăm că specialiștii care gestionează în mod direct și nemijlocit cazurile la nivel local, dispun de instrumentele necesare pentru a recunoaște imediat vulnerabilitățile și a interveni prompt”, a explicat Helena Omna Raicu, președinta ANPDCA, cu ocazia lansării proiectului.
Colaborarea cu ONG-urile este un câștig
Instrucțiunile reprezintă rezultatul colaborării dintre experți din cadrul ANPDCA, ANITP, UNICEF în România și Asociația eLiberare și au fost dezvoltate pentru a răspunde unei nevoi identificate în practică, și anume existența unor repere unitare prin care profesioniștii să poată recunoaște din timp situațiile de risc și să acționeze înainte ca un copil să devină victimă a traficului de persoane. Ele vor fi implementate la nivel național și vor contribui la consolidarea capacității sistemului de protecție a copilului de a identifica timpuriu vulnerabilitățile, de a coordona intervenția instituțională și de a oferi copiilor sprijin înainte ca exploatarea să se producă.
„Traficul de copii nu începe în momentul exploatării. Începe cu vulnerabilități care, de prea multe ori, rămân neobservate. Aceste instrucțiuni schimbă paradigma dintr-o intervenție reactivă într-una preventivă, oferindu-le profesioniștilor instrumente concrete pentru a identifica riscul înainte ca un copil să devină victimă. Suntem recunoscători că ne-am putut reuni în jurul aceleiași mese instituții publice, organizații internaționale, organizații neguvernamentale și experți pentru a construi împreună un instrument care răspunde unei nevoi reale din practică. Credem că cele mai importante schimbări apar atunci când expertiza și responsabilitatea sunt împărtășite, iar acest parteneriat demonstrează că o colaborare autentică poate conduce la schimbări sistemice cu impact direct asupra siguranței copiilor”, afirmă Loredana Urzică-Mirea, director executiv al asociației eLiberare.
ONG-urile cu experiență vastă în acest domeniu pot aduce „know-how” valoros, care poate fi preluat de instituțiile statului.
„Eforturile de prevenire sunt esențiale pentru combaterea oricăror forme de violență împotriva copiilor, în special a traficului de minori, astfel încât fiecare copil să aibă acces la măsuri de protecție și sprijin. Instrucțiunile elaborate în parteneriat cu ANPDCA, ANITP și eLiberare reprezintă un instrument esențial pentru profesioniști, ajutându-i să identifice din timp semnele de risc și să acționeze preventiv, înainte ca un copil să devină victimă. UNICEF susține consolidarea sistemelor de protecție a copilului, pentru ca siguranța fiecărui copil să fie pe deplin asigurată. Prin măsuri de prevenire timpurie și intervenție coordonată a instituțiilor, copiii pot fi protejați eficient de exploatare și abuz”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
Cu toate acestea, munca de teren nu poate fi făcută decât de asistenții sociali angajați în instituțiile statului, iar în foarte multe comunități aceștia lipsesc și astfel nu va putea fi făcută exact evaluarea situației, prin analiza cazurilor de risc, în contact direct cu mediul în care trăiesc minorii care ar putea deveni victime.
Citește și: Alocație unică de 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut
Citește pe Antena3.ro
