Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un proiect de lege care intră la vot, astăzi, în Senat, prevede că pedepsele pentru distribuirea și promovarea, pe internet, a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe vor fi majorate cu jumătate, față de aceleași infracțiuni săvârșite în mediul offline. Adică, în loc de 1-5 ani închisoare, cei care fac astfel de fapte riscă până la 7 ani și jumătate de pușcărie. O altă modificare se referă la punerea în mișcare a acțiunii penale. Doar dacă faptele vătămează o persoană individualizată, această acțiune se pune în mișcare la plângerea prealabilă. Dacă infracțiunile au un caracter general, atunci acțiunea penală va fi pusă în mișcare din oficiu. Inițiatorul proiectului este deputatul minorităților naționale Silviu Vexler, iar singura entitate din Parlament care a avizat-o negativ este Comisia pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială.
Proiectul de lege în discuție se află pe lista de vot a ședinței de astăzi a Senatului României, la poziția a opta. Este vorba despre propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, un act normativ cu caracter organic ce a primit deja un raport de admitere.
Această inițiativă legislativă urmărește să aducă mai multe modificări și completări Ordonanței de Urgență nr. 31/2002.
Proiectul stabilește că, prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege „imagini, mesaje text, conținut audio-video, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe”. Mai mult, prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război „se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale”.
Definiție clară pentru Mișcarea Legionară
Mai departe, în același proiect, se menționează că, prin Mișcarea Legionară, se înțelege „organizația fascistă din România care a activat în perioada 1927 – 1941 sub denumirea de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» sau «Partidul Totul pentru Țară»”.
Inițiatorul legii dorește modificarea articolului 3 alineat 1, în sensul că „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”. Iar o completare interesantă adusă este la articolul 4 alineat 2 indice 1, în sensul că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate (adică de la 1,2 ani la 7,5 ani – n.red.)”.
În continuare, proiectul prevede ca, la articolul 5, „fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova în public idei, concepții sau astfel de doctrine se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi.
7,5 ani de pușcărie pentru diseminarea unor astfel de mesaje prin mijloace de comunicații electronice
O prevedere și mai interesantă este cea pe care se dorește a fi adusă articolului 6, potrivit căruia negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident a holocaustului ori a efectelor acestuia, a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, dacă infracțiunea de negare este săvârșită prin intermediul unui sistem informatic se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Mai mult, se precizează că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate doar când fapta este îndreptată împotriva unei singure persoane individualizate. Altfel, acțiunea penală ar trebui să fie pusă în mișcare din oficiu.
De asemenea, proiectul prevede că „se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid, crime împotriva umanității și de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Același proiect mai vizează și modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. La fel ca mai sus, dacă proiectul va trece, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite se vor pedepsi cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele de pedeapsă se vor majora cu jumătate.
Comisia pentru Comunicații a dat aviz negativ. Este singura entitate care a făcut acest lucru
Singura entitate avizatoare care a avizat negativ acestui proiect de lege este Comisia pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat, care, la data de 20 mai 2025, a emis Avizul nr. 120/2025, prin care a decis să acorde un vot majoritar împotriva adoptării inițiativei. Comisia este condusă de președintele Vasile Ciprian Rus (USR). Proiectul de lege este inițiat de către deputatul Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, Silviu Vexler, deputat FCER. Acesta arată că, în prezent, „comunicațiile digitale au dat o nouă amploare manifestărilor antisemite, prin distribuirea rapidă și la scară largă a acestui conținut,” și că „radicalizarea prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit diseminat în spațiul public și de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război și crime împotriva umanității impun o atenție mult mai mare și măsuri concrete”.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Legislativ, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului au avizat favorabil această inițiativă legislativă, iar Consiliul Superior al Magistraturii a lăsat la latitudinea Parlamentului să decidă. Comisia Juridică a înaintat Plenului Senatului un raport favorabil, iar legea intră, astăzi, la vot. Camera Deputaților este for decizional.
Citește pe Antena3.ro
