Militarii și polițiștii, revoltați că li se iau drepturile: 30.000 de rezerviști și polițiști iau cu asalt Piața Victoriei chiar înaintea alegerilor

Anul electoral 2024 a debutat cu o serie de proteste sindicale, dar cel mai mare miting de până acum va fi chiar în vinerea care precedă alegerile locale și europarlamentare, cu zeci de mii de militari și polițiști în stradă. Rezerviștii au mai protestat și pe 9 mai, în fața Ministerului Apărării Naționale (MApN), împreună cu Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP). Sindicaliștii cer aplicarea în integralitate a drepturilor prevăzute de legile 223/2015 și 153/2017 privind salarizarea și pensiile militare. 

SCMD a solicitat, în mai multe rânduri, încetarea discriminării militarilor și a rezerviștilor cărora li se încalcă drepturile ce decurg din solda de grad și executarea misiunilor de luptă, atat pe teritoriul României, cât și în afara granițelor țării. 

„Vor participa la miting și sindicaliștii din Poliție și din penitenciare, împreună cu noi. România e singura țară din UE în care militarii în activitate nu au voie să aibă sindicate. Cerințele noastre se referă la solda de grad pe care domnii miniștri o confundă cu salariul minim. Soldele de grad au rămas de pe vremea lui Stalin, iar miniștrii muncii din ultimele guverne nu au înțeles ce înseamnă acest sistem de salarizare al Armatei, diferit de cel civil. Gradul de proprietate. Pensiile militare nu s-au indexat timp de opt ani cu rata inflației. S-au indexat recent, după ce am făcut noi scandal. Dar dacă tot au mărit soldele de grad, măcar să le dea și rezerviștilor”, a explicat, pentru Jurnalul, col. r. Mircea Dogaru, președintele sindicatului.

Acesta spune că fondurile pentru pensiile militare sunt din cele ale ministerelor Apărării și MAI, iar Armata încă produce, astfel încât nu ar trebui să se ia bani de la bugetul pensiilor civile și nu ar trebui să existe nicio legătură cu acel buget, așa cum nu a existat niciodată. 

„De la Guvern cerem acum un articol 11(1) la Ordonanța 26/2024, privind mărirea soldei de grad. Un colonel sau un general ar primi circa 450 de lei în plus. Banii sunt din interior, din fondurile Armatei”, mai spune președintele SCMD.

Magistrații au câștigat în instanță

Militarii în rezervă au cerut aceste drepturi și în instanță, de mai multe ori, dar nu au avut câștig de cauză, deși magistrații au făcut același lucru și și-au câștigat drepturile. Dogaru spune că magistrații au preluat drepturile militarilor și le-au transpus în legea privind pensiile lor speciale, deși nu au aceeași activitate, iar astfel și-au acordat singuri drepturi pe care ar fi trebuit să le aibă doar militarii. 

Despre principiul contributivității pentru sistemul de pensii, care li se impune acum militarilor, președintele SCMD spune că nu poate fi aplicabil pentru acest sistem care nu a funcționat niciodată în baza acestui sistem, iar contribuțiile militarilor se duc în alt buget, nu în cel al pensiilor civile.

„Pensiile militare existau cu mult înaintea celor civile. În România au existat de pe vremea lui Cuza, din 1864. Cei din guvern vin să schimbe regulile din trecut și să aplice alte formule de calcul, elimină inclusiv regulile pentru condițiile de muncă, deși nu poate să aibă toată lumea aceleași condiții de muncă, pentru că nu sunt toți funcționari”, mai spune Dogaru.

Nici indemnizațiile nu țin de contributivitate

Acesta propune ca în loc să se ia din banii rezerviștilor, ar trebui să nu se mai plătească și indemnizațiile din fondul de pensii, iar pentru acestea din urmă ar trebui să se creeze alt fond. În prezent, din totalul contribuțiilor pe care salariații le plătesc lunar la fondul de pensii de stat, aproape jumătate din plăți se fac pentru indemnizații care nu țin de principiul contributivității, ci sunt sume date de stat ca sprijin.

Președintele SCMD susține că România contribuie doar teoretic la NATO cu 2,5% din PIB, pentru că MApN a dat înapoi, la bugetul de stat, 1,5 miliarde de euro, ca fiind bani necheltuiți anul trecut. Acesta spune că din banii dați înapoi s-ar putea plăti măcar salariile militarilor, în condițiile în care Armata face recrutări, iar veniturile angajaților sunt foarte mici, în multe cazuri fiind aproape cât cele minime pe economie.