PSD - 159 de mandate, Alianta D.A. - 161

17.986.039 de romani cu drept de vot au fost asteptati la 28 noiembrie la urne pentru a-si alege presedintele tarii, de data aceasta pentru un mandat de cinci ani, cat si pe cei care ii reprezinta in Parlament.

FARA POLITICIENI. Ziua in care orice vot conteaza, indiferent de varsta

21 de partide politice, doua aliante politice (Alianta D.A. PNL-PD si Alianta Populara Crestin Democrata) si una electorala (Uniunea Nationala PSD+PUR), 29 de organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si 13 candidati independenti s-au regasit pe buletinele de vot pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. Potrivit datelor BEC, pentru cele 314 mandate de deputati au concurat 9.997 de candidati, iar pentru cele 137 mandate pentru Senat, 3.681 de candidati. Conform Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, norma de reprezentare pentru Camera este de un deputat la 70.000 de locuitori, in timp ce pentru Senat este de un senator la 160.000 de locuitori. Pentru a putea trece pragul Parlamentului, partidele politice si organizatiile apartinand minoritatilor nationale trebuia sa atinga pragul de 5%, in timp ce aliantele avand doua formatiuni componente au avut nevoie de minimum 8%. Daca in vechiul Parlament activau 343 de deputati si 140 de senatori, in noul legislativ sunt cu 29 de deputati si trei senatori mai putin, ca urmare a scaderii numarului populatiei tarii.

FONDURI. Pentru organizarea alegerilor generale au fost alocate 844,603 miliarde de lei, din care autoritatile au cheltuit 233 de miliarde de lei pentru cele peste 2.000 de tone de hartie necesara tiparirii buletinelor de vot, pentru confectionarea de stampile si achizitionarea timbrelor autocolante. Alocatia bugetara pentru organizarea alegerilor in Capitala a fost de 44 miliarde de lei, suma din care au fost achizitionate stampile si timbre autocolante si au fost tiparite aproape 6,5 milioane de buletine de vot, 10% dintre acestea constituind fondul de rezerva.

LEGISLATIE. Ca si in cazul scrutinului local din iunie, si alegerile generale au beneficiat de o noua legislatie. Astfel, campania electorala a fost scurtata de la 45 la 30 de zile si s-au introdus printre alte reglementari speciale privind infractiunile electorale. De asemenea, s-a decis eliminarea utilizarii cartii de alegator. Potrivit Legii alegerilor generale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani: impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales; inscrierea cu buna stiinta in copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu sunt inscrise in lista electorala permanenta; promisiunea, oferirea sau darea de bunuri ori alte foloase (cu exceptia celor cu valoare simbolica, inscriptionate cu insemnul partidului respectiv) in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze o anumita lista de candidati sau un anumit candidat, precum si primirea acestora de catre alegator, in acelasi scop; votul unei persoane care nu are drept de vot ori care voteaza de doua sau mai multe ori in ziua alegerilor; atacul sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani; deschiderea urnelor inainte de ora stabilita pentru inchiderea votarii se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. La toate infractiunile enumerate mai sus, tentativa se pedepseste.

PARLAMENTARE. In urma alegerilor parlamentare din 28 noiembrie, la Senat, Uniunea Nationala PSD+PUR a obtinut 37,13% din voturile valabil exprimate, Alianta D.A. - 31,77%, PRM - 13,63%, UDMR - 6,23%, PNG - 2,36% si PNTCD - 1,92%. La Camera Deputatilor, Uniunea Nationala PSD+PUR a intrunit 36,61%, Alianta D.A. - 31,33%, PRM - 12,92%, UDMR - 6,17%, PNG - 2,23% si PNTCD - 1,85%. Dupa redistribuirea voturilor, din totalul de 314 mandate la Camera Deputatilor, cele mai multe i-au revenit Uniunii Nationale PSD+PUR - 132; Alianta PNL-PD a obtinut 112 mandate; PRM - 48, iar UDMR - 22. Acestora li s-au adaugat alte 18 mandate atribuite minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara.

La Senat, din totalul de 137 mandate, 57 i-au revenit Uniunii PSD+PUR; 49 - Aliantei D.A., 21 - PRM si 10 UDMR. Pe partide, mandatele au fost impartite astfel: la Camera Deputatilor, 113 i-au revenit PSD, PUR - 19; Aliantei D.A. - 112 mandate; PRM - 48, iar UDMR - 22. Acestora li se adauga cele 18 mandate de deputati atribuite minoritatilor nationale. La Senat, din cele 137 mandate, 46 i-au revenit PSD, PUR - 11, 49 - Aliantei D.A., 21 - PRM si UDMR - 10.

ANULAREA

Dupa primul tur al alegerilor prezidentiale, Traian Basescu a cerut anularea alegerilor, acuzand Directia de statistica de favorizarea unei fraude prin softul pus la dispozitia BEC, soft prin care un mare numar de voturi nule ar fi fost transferate in contul lui Adrian Nastase si al PSD. Liderul democrat a amintit ca, potrivit rezultatelor partiale anuntate luni, 29 noiembrie, de BEC, la ora 9:00, diferentele dintre cele doua formatiuni principale erau foarte mici, dar aceste diferente au crescut constant la fiecare raportare a BEC. Acuzatiile au fost respinse de cei vizati, iar Guvernul i-a cerut lui Basescu sa prezinte imediat scuze in mod public. Softul BEC a fost verificat de experti sarbi la solicitarea APD concluzia fiind ca nu au existat probleme.

Din 12 a ramas Basescu

Pentru functia suprema in stat s-au batut in primul tur 12 candidati, numai unul fiind independent. Astfel, Adrian Nastase, candidatul Uniunii Nationale PSD+PUR, a obtinut 40,94% din voturi, Traian Basescu (Alinta D.A. PNL-PD) - 33,92%, C.V. Tudor (PRM) - 12,57%, Marko Bela (UDMR) - 5,10%, Gheorghe Ciuhandu (PNTCD) - 1,90%, George Becali (PNG) - 1,77%, Petre Roman (FD) - 1,35% si Gheorghe Dinu - 1,08%. Ceilalti candidati, Marian Milut (Actiunea Populara), Raj Tunaru (Partidul Tineretului Democrat), Ovidiu Tudorici (URR) si Aurel Radulescu (Alianta Populara Crestin Democrata), au intrunit sub 1% din sufragii. Cum nici unul din candidati la Presedintie nu a intrunit 50 la suta plus unu din voturile alegatorilor inscrisi pe liste, s-a organizat un al doilea tur de scrutin la 12 decembrie 2004. Au participat primii doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi, valabil exprimate pe intreaga tara la primul tur, respectiv Adrian Nastase si Traian Basescu.

MASURI. Pentru turul al doilea, Biroul Electoral Central a decis ca alegatorii care se vor afla in ziua de 12 decembrie in alte localitati decat cele de domiciliu isi vor exercita dreptul de vot in sectiile de votare special organizate in statiile de cale ferata, in autogari, in porturi si aeroporturi. Acestia au fost inscrisi in listele electorale speciale de tip II. Masura a fost luata dupa ce anterior reprezentantii partidelor au refuzat sa accepte emiterea unei ordonante de urgenta prin care sa se elimine votul pe liste speciale. Decizia BEC a starnit insa proteste ale alegatorilor din Bucuresti cu putin timp inainte de inchiderea urnelor. Si aceasta pentru ca sectiile speciale infiintate au fost putine, si multi dintre alegatori nu si-au putut exercita dreptul de vot din cauza aglomeratiei mari.

OBSERVATORI. Desi initial a anuntat ca nu va mai participa cu observatori la turul al doilea al prezidentialelor, Asociatia Pro Democratia (APD) condusa de Cristian Parvulescu a revenit asupra deciziei in urma solicitarilor primite din partea Ambasadei SUA la Bucuresti , Delegatiei Comisiei Europene din Romania si de la cetateni. Conditiile puse initial de APD erau modificarea legislatiei electorale prin ordonanta de urgenta in intervalul ramas pana la turul al doilea al alegerilor prezidentiale, astfel incat sa se "descurajeze votul multiplu si sa inhibe alesii locali care mobilieaza in mod administrativ alegatorii in ziua votarii". Decizia BEC privind interzicerea votarii persoanelor aflate in tranzit in toate sectiile de votare si organizarea de sectii speciale pentru acestia a multumit Asociatia Pro Democratia, care a monitorizat turul doi al prezidentialelor cu aproximativ 3.000 de observatori in 31 de judete si in Capitala.

REZULTATE FINALE. La turul al doilea, 5.126.794 de romani care s-au prezentat la urne au optat pentru Traian Basescu, iar 4.881.520 i-au dat votul lui Adrian Nastase. Astfel, Basescu a devenit presedintele Romaniei, intrunind 51,23% din voturi, in timp ce Adrian Nastase a primit 48,77%. Prezenta la vot la al doilea tur al alegerilor prezidentiale a fost de 55,21%, din cei 18.316.104 cetateni cu drept de vot prezentandu-se la urne 10.112.262 de persoane. 103.245 din voturile exprimate au fost considerate nule (1,02%), iar 10.008.314 au fost valabil exprimate.