Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O parte dintre „fugarii” din SOS România și din POT s-au afiliat grupurilor parlamentare social-democrate. De asemenea, un ex-parlamentar POT s-a înscris în PNL. Acest lucru generează un calcul matematic mai mult decât interesant. Nu este nevoie nici de USR, nici de Minoritățile Naționale, pentru ca PSD, împreună cu PNL și cu UDMR să formeze singure o nouă majoritate parlamentară. Ba, mai mult, la Camera Deputaților, cele trei partide mai au nevoie de un singur vot pentru a fi majoritari. Cu tot cu Minoritățile, această majoritate este consolidată. Președintele Nicușor Dan a precizat, ieri, că absolut orice formulă de guvernare este posibilă în acest moment și că exclude organizarea unor alegeri anticipate. Iar liderul USR, Dominic Fritz, pare să pregătească publicul pentru o „extragere” a formațiunii din aceste calcule, declarând că „USR va vota doar un guvern din care face parte” și că, altfel, „va rămâe să facă opoziție”.
Opt parlamentari de la SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care și-au părăsit grupurile parlamentare pe listele cărora au fost aleși la scrutinul legislativ din data de 1 decembrie 2024, au migrat, săptămâna aceasta, din grupul parlamentarilor neafiliați, către grupurile parlamentare ale PSD din Senat și din Camera Deputaților.
Ultimii doi care au făcut această mișcare sunt deputații ex-POT Dorin Popa, cel care a acuzat-o de amenințări pe președinta partidului, Anamaria Gavrilă, și Lucian Andrușcă. Aceștia s-au afiliat grupului PSD din Camera Deputaților în cursul zilei de ieri.
Asta, după ce, zilele trecute, au făcut exact aceeași alegere Cosmin Andrei, ex-deputat SOS România, Alexandru Băișanu (ex-deputat SOS România, care a devenit membru PUSL, afiliat grupului PSD), Iosif Jianu (ex-deputat SOS România), Ecaterina Szoke (ex-deputat SOS România), la care se adaugă senatorul ex-SOS România Ionel Carp, demisionat din partidul condus de Diana Ivanovici Șoșoacă încă din luna februarie a acestui an și care a părăsit grupul parlamentar al neafiliaților din Senat, pentru a se înscrie în Partidul Social Democrat.
Un alt parlamentar ales pe listele Partidului Oamenilor Tineri, Ionuț Teslariu, s-a înscris, săptămâna trecută, în Partidul Național Liberal. Iar, tot ieri, fiul lui Cosmin Gușă, Andrei Gușă, ales deputat pe listele SOS România, a anunțat că se mută în grupul parlamentar al AUR din Camera Deputaților.
Încă o „recrutare” și se obține numărul necesar la Cameră
Aceste mișcări de „trupe” par să reconfigureze un plan demarat după consumarea alegerilor prezidențiale din 18 mai, când se lua în calcul constituirea, la nivelul Parlamentului României, a unui grup „balama” care să susțină, la nevoie, noul guvern ce urmează a fi instalat. Însă aceste migrări creează premisele formării unei majorități parlamentare suficient de consistente care ar putea conduce, fără probleme, la alcătuirea unei majorități parlamentare din care să nu facă parte Uniunea Salvați România și care să nu aibă o nevoie esențială de sprijinul Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Citește pe Antena3.ro
În acest moment, la Camera Deputaților, Partidul Social Democrat, care a intrat în noua legislatură cu 87 de parlamentari, numără un grup format din 93 de deputați, cu șapte mai mulți decât la momentul în care a redevenit cel mai numeros grup din Cameră.
Partidul Național Liberal, care a beneficiat de un număr de 49 de deputați, în urma alegerilor parlamentare de la finalul anului trecut, are, acum, un grup alcătuit din 50 de deputați. UDMR are același număr de 22 de parlamentari cu care a intrat, după alegerile din 21 decembrie 2024, în Camera Deputaților. Adunând acești parlamentari, PSD, PNL și UDMR are, în Camera Deputaților, 165 de voturi, iar majoritatea simplă de 50% plus unu din cei 330 de deputați înseamnă 166 de voturi. Adică mai este nevoie de exact un parlamentar, pentru ca cele trei partide să dețină majoritatea în Camera Deputaților.
La Senat, au cu un vot mai mult
La Senat, PSD a intrat în noua legislatură cu 36 de parlamentari, însă, odată cu racolarea ex-senatorului SOS România Ionel Carp, numără, în prezent, 37 de membri.
Partidul Național Liberal a obținut, în urma alegerilor parlamentare, un număr de 22 de senatori, iar UDMR are în Camera Superioară a Parlamentului 10 voturi. În total, în Senat, activează 134 de parlamentari, iar majoritatea simplă de jumătate plus unu înseamnă 68 de voturi. PSD împreună cu PNL și UDMR au 69 de parlamentari, cu unul în plus față de minimumul necesar.
Dacă vorbim despre configurarea Plenului celor două Camere, PSD numără, în acest moment, 130 de parlamentari (93 de deputați și 37 senatori), PNL are 72 de parlamentari (50 de deputați și 22 de senatori), iar UDMR numără 32 de parlamentari (22 de deputați și 10 senatori). În total, 234 de parlamentari. Adică exact cifra care reprezintă jumătate plus un vot din totalul celor 464 de senatori și deputați învestiți în urma alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie 2024.
Acest lucru înseamnă, teoretic, că PSD, PNL și UDMR pot forma Guvernul fără sprijinul USR și fără sprijinul Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Acest grup numără 17 parlamentari care, dacă ar fi cooptați într-o nouă formulă de guvernare, ar consolida majoritatea fără să mai fie nevoie de USR.
Ironia că USR și PNL au mai mulți parlamentari ca PSD, anihilată
În acest context, PSD împreună cu PNL, cu UDMR și cu Grupul Minorităților Naționale ar deține majoritatea în ambele Camere (69 de parlamentari la Senat și 182 de parlamentari la Camera Deputaților), respectiv o majoritate în Plenul Parlamentului de 251 de voturi.
Cu un număr mai mic cu nouă parlamentari, în decembrie 2024, PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților au reușit, la limită, să constituie o majoritate parlamentară în urma căreia a rezultat formarea Guvernului Ciolacu II. Asta, după ce negocierile cu USR au eșuat, formațiunea progresistă alegând, după câteva săptămâni de discuții, să rămână în opoziție.
Interesant este că, săptămâna trecută, când liderul interimar al USR, Dominic Fritz, a ridiculizat, în cadrul unei conferințe de presă, pretenția PSD de a nominaliza un candidat pentru ocuparea de funcției de prim-ministru, ca urmare a faptului că este cel mai numeros partid parlamentar, ca urmare a alegerilor legislative din data de 1 decembrie 2024, replicând că, aritmetic, „PNL și USR au mai mulți parlamentari împreună decât are PSD”.
Ei bine, în urma reconfigurării orientării politice a unora dintre parlamentarii SOS România și POT, lucrurile s-au modificat. Spre exemplu, la Camera Deputaților, PSD are, în acest moment, cu trei parlamentari mai mult decât au USR și PNL împreună. Iar, în Plenul Reunit, PSD are cu doar un parlamentar mai puțin decât au PNL și USR.
Nicușor Dan: „Nu ne permitem alegeri anticipate. Lucrăm cu Parlamentul, așa cum a fost votat de români”
Această situație pare să fi ajuns și la urechile președintelui României, Nicușor Dan, care, implicat fiind în negocierile pentru redactarea unui program de guvernare și pentru formarea unei majorități parlamentare care să susțină învestirea unui guvern de coaliție alcătuit din partidele parlamentare proeuropene, a susținut, ieri dimineață, prima sa conferință de presă la Palatul Cotroceni.
Nicușor Dan a punctat mai multe elemente care lasă de înțeles că, de la nivelul Administrației Prezidențiale, este conștientizat faptul că se poate face o majoritate și fără USR. Spre exemplu, el a precizat că, de două zile, au început discuțiile pe programul de guvernare și că, la începutul săptămânii viitoare, ar urma să prezinte o „primă schiță” a programului. „Abia după aceea vor începe discuțiile cu privire la actul de guvernare”, a adăugat el.
Nicușor Dan a susținut că „a rezultat disponibilitatea tuturor partidelor – PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale de a participa, în acest moment, la formarea Guvernului”, însă a subliniat că „nu am discutat nume sau persoane până la acest moment. Există diverse scenarii de prim-ministru, dar fără nominalizare”.
Președintele nou ales al României a reiterat faptul că „nu ne permitem alegeri parlamentare anticipate. Trebuie să lucrăm cu Parlamentul, așa cum a fost el votat de către români”. De asemenea, a adăugat că „nu există o garanție, având în vedere diferențele majore dintre partidele politice, în general cu privire la măsurile fiscale, că o viitoare coaliție PSD-PNL-USR-UDMR nu se va destrăma în următoarele șase luni. Noi încercăm să avem un program de guvernare și un acord de guvernare cât mai complet, astfel încât să preîntâmpine toate discuțiile ulterioare”.
Mai mult, Nicușor Dan nu exclude posibilitatea de a avea un premier tehnocrat și nici posibilitatea de a avea o rotație a premierilor, după modelul „Nicu și Marcel”. „Confirm că astfel de discuții au avut loc. În momentul de față, nu este exclusă niciuna dintre variante”, a conchis președintele României.
Șapte variante de guvern. Dominic Fritz: „Vom vota doar un Executiv din care facem parte”
În acest context, există cel puțin șapte variante luate în calcul pentru alcătuirea unei majorități parlamentare care să susțină învestirea viitorului Executiv. Prima variantă, care ar fi preferată de către Nicușor Dan, este formarea unei majorități extinse, din care să facă parte PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Acest scenariu ar însemna o majoritate de 300 de parlamentari, cu 66 mai mulți decât necesarul de 234.
Varianta „B” ar fi aceea a unui guvern din care să nu facă parte USR, partid care l-a susținut pe Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. În acest scenariu, ar fi o majoritate PSD-PNL-UDMR și Grupul Minorităților Naționale care să numere 251 de parlamentari, cu 17 mai mulți decât necesarul de 234.
A treia posibilitate luată în calcul este formarea unui guvern PSD-PNL-UDMR, fără sprijinul Minorităților Naționale, dar cu USR în Opoziție, ceea ce ar însemna exact 234 de senatori și deputați cât înseamnă jumătate plus unu.
Există, de asemenea, și scenariul unui guvern minoritar, format din PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale care să fie sprijinit, la învestire, de PSD, din opoziție. Însă ar fi un guvern care s-ar sprijini, în fapt, pe 180 de voturi, cu 54 mai puține decât minimumul necesar. O altă variantă de guvern minoritar ar fi unul format din PNL, USR și UDMR, care să fie sprijinit din parlament de Minoritățile Naționale și de PSD. În acest caz, Executivul ar fi sigur doar de 163 de voturi, cu 71 mai puține decât necesarul. Iar a treia variantă de guvern minoritar ar fi un Executiv format din PNL și USR, care ar beneficia, în Parlament, de 131 de voturi, adică cu 103 mai puține decât necesarul.
Nu în ultimul rând, este luată în calcul și varianta unui guvern tehnocrat, cu sprijin parlamentar incert și imposibil de controlat.
USR se pregătește de opoziție?
Indiferent de formula care va fi agreată, este important ca această majoritate să se facă până la finalul acestei luni, deoarece există deja interimatul guvernului. Trebuie, de asemenea, în această perioadă, votați de către Parlament doi dintre cei trei judecători ai Curții Constituționale care vor înlocui pe cei care își încheie mandatele. Mai trebuie numit un director civil la Serviciul Român de Informații.
Eventual, ar urma să aibă loc schimbări în ceea ce înseamnă conducerile Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Protecție și Pază. Ulterior, urmează o perioadă de două luni de vacanță parlamentară. Este previzibil, în acest sens, că, dacă se va cădea la înțelegere și se va forma un guvern PSD-PNL-USR-UDMR, acesta să reziste cel mult până la începutul anului viitor în această formulă.
Se pare că și USR înțelege că nu se va putea colabora în această formulă prea mult timp și dă semne că ar dori să se extragă din ecuație sau chiar să fie extras. Însuși Dominic Fritz a declarat, ieri, că USR „va vota un guvern din care facem parte. Dacă nu facem parte din guvern, vom intra în opoziție și vom face opoziție. Deci asta e clar”.
USR a mai folosit această schemă în decembrie 2024, când a fugit de la masa negocierilor pentru facerea Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR. Partidul a mai făcut parte dintr-un guvern cu PNL și UDMR, în anul 2021, însă acea coaliție nu a rezistat decât nouă luni, USR ieșind de la guvernare.
