INCEPUT - Dupa 14 ani de bajbaieli se infiinteaza Colegiul Psihologilor Eroarea profesionala in psihoterapie e ca o bomba cu ceas. Consecinta ei nu este in mod necesar imediata, dar este de cele mai multe ori definitiva si irevocabila. Psihoterapeutii, ca si pilotii, nu pot gresi decat o data.

RISC. Tratamentul gresit aplicat in psihoterapie poate avea consecinte grave asupra sanatatii pacientului

In Romania, erorile de gen nu au fost cuantificate si, mai ales, pedepsite niciodata. O data pentru ca profesia de psihoterapeut a "trait" in arest civil pe vremea epocii de impliniri marete. Apoi pentru ca si aici, ca si in alte domenii, legislatia si institutiile profesionale de supervizare lipsesc cu desavarsire.

INEPTIILE SAVANTEI. Profesorul Ion Manzatu, unul dintre specialistii in domeniu, care a supravietuit dictaturii comuniste scriind carti stiintifice si care este acum membru in Comisia de deontologie in proaspatul infiintat Colegiu al Psihologilor, povesteste ca psihologii care au lucrat inainte de ’89 in spitale de psihiatrie au fost norocosi, chiar daca exercitarea profesiei in acest fel era departe de a raspunde specializarii. Traumatizarea psihoterapiei a fost ideea "savantei" Elena Ceausescu. Ea a dorit chiar stergerea ei din abecedarul profesiilor, considerand ca interzicerea practicarii psihoterapiei va putea pune capat seriilor de diagnostice care erau date dictatorului. Din anii ’80, psihologii au trait in ceea ce profesorul Ion Manzatu numeste "arest civil". "Dupa ce m-am intors de la o conferinta internationala la Milano, am fost obligat de cabinetul nr. 2 sa renunt la profesia mea si sa devin gunoier. Era singura slujba la care aveam acces si am practicat-o pentru a supravietui. Eram insa fericit ca, in timpul liber, puteam scrie carti stiintifice", povesteste profesorul Ion Manzatu. "Psihologia nu a fost niciodata agreata de regimurile totalitare. Psihologii au fost persecutati si de Hitler sau Stalin. Ceausestilor nu le-au placut cercetarile referitoare la profilul psihologic al personalitatii liderului. Regimul totalitar a inchis abuziv portile invatamantului superior in domeniul psihologiei in ’77. In 1975 este desfiintat prin decret prezidential Institutul de Psihologie al Academiei Romane, din care faceam parte. In 1982, cercetatorii psihologi au fost exclusi din profesie si obligati sa indeplineasca munci necalificate. Dupa un an, decretul a fost umanizat. Ni s-a ingaduit sa fim bibliotecari, arhivari sau educatori suplinitori", declara profesorul Ion Manzatu. Domnia sa isi aminteste ca doi colegi i-au murit din aceasta cauza, iar unii dintre ei s-au recalificat in industrie. Norocosii au emigrat.

CAUZELE. In aceste conditii, legiferarea profesiei de psiholog a venit foarte tarziu, dupa 15 ani de la interzicerea ei. Legea privind exercitarea profesiei de psiholog reglementeaza cateva conditii in care poate fi pedepsita eroarea profesionala. Legea poate fi aplicata numai la interventia unei plangeri in justitie, neexistand pana anul trecut o institutie specializata care sa analizeze un caz de malpraxis. Recent-infiintatul Colegiu al Psihologilor nu functioneaza inca in deplinatatea atributiunilor. Chiar functionand, eroarea profesionala in psihoterapie este greu de identificat. Pacientul fiind vulnerabil emotional, se presupune ca terapeutul are o anumita autoritate asupra lui pe parcursul tratamentului. Daca el se pozitioneaza pe alte roluri, efectul terapiei va fi cu totul altul decat cel scontat. In plus, specialistii in domeniu spun ca, indiferent de terapia aplicata, pacientul poate prezenta o anumita rezistenta la tratament. Aceasta se poate manifesta ca o stare nesatisfacatoare, acuzata de pacient in timpul sau dupa finalizarea tratamentului; negarea terapeutului sau nerespectarea benevola a prescriptiilor psihoterapeutului.

NEVROZA IN DOI. "O eroare profesionala poate avea consecinte dezastruoase", spune conferentiarul Daniel David, fondatorul unui institut de studii postdoctorale in psihoterapie, la Cluj. "Ea poate mentine suferinta bolnavului, o poate amplifica sau generaliza, iar in unele cazuri poate duce la suicid. De aici rezulta nevoia unui program de formare riguros pentru toti cei care doresc sa practice psihoterapie. Adesea, spre acest domeniu se indreapta oameni cu probleme emotionale, care doresc sa practice psihoterapia si pentru a se ajuta ei insisi", afirma profesorul. De aceea, inainte de a practica aceasta profesie, psihoterapeutii sunt obligati sa urmeze un program de formare si analiza personala. "Daca nu-si rezolva problemele personale, in timpul terapiei nu vor face altceva decat sa intre cu pacientul intr-un "joc de nevroza in doi"", spune profesorul Daniel David. Pacientul care a primit un tratament gresit trebuie sa se adreseze Colegiului Psihologilor, daca cel care l-a tratat este psiholog, si Colegiului Medicilor, daca cel care l-a tratat este medic psihiatru. "Comisiile de deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor vor analiza cazul si vor lua o decizie care, uneori, poate merge pana la ridicarea dreptului de libera practica. Psihoterapeutul poate fi chemat intr-un proces civil sau penal, in functie de gravitatea faptei. Este bine ca psihologul sa pastreze inregistrarile sedintelor cu pacientii dificili; sa nu socializeze cu acestia in afara terapiei; in cazul unui pacient dificil, sa recomande cazul unui alt coleg mai experimentat, pentru a avea un tablou clinic complet al cazului", spune profesorul Daniel David.

ANALIZA PERSONALA. In Romania a fost introdusa foarte tarziu obligativitatea psihologului de a trece printr-un proces de analiza personala, inainte de a primi licenta de libera practica. Apoi sunt de notorietate sereleurile de bloc, care functionau pe post de cabinete de psihologie. "Cei din vechea garda s-au autointitulat bunici (procedura de grandparenting) si si-au arogat conducerea noilor generatii de psihologi, desi, adesea, ei nu indeplineau criteriile actuale de practica profesionala riguroasa", precizeaza Daniel David. "Cati dintre bunicii psihoterapiei au trecut printr-un program de autocunoastere sau un training complet in psihoterapie? Putini! Asadar, cand noua generatie a venit formata la standarde internationale a fost pusa deoparte, cu standarde cu tot! Sa fiu bine inteles: eu am un respect deosebit pentru profesionistii cu experienta, daca experienta se exprima in expertiza. Daca insa experienta inseamna simpla trecere a timpului, nu am nici o toleranta pentru impostura!" Profesorul Daniel David spune ca inainte de ’89 nu a existat un sistem bine organizat de formare si practica psihoterapeutica. Psihiatrii si psihologii invatau singuri. Dupa perioada nefasta, psihologii romani au asimilat majoritatea orientarilor psihoterapeutice aflate in declin in occident.

RUSINE. Romania este tara unde inca mai este o rusine sa mergi la psiholog. Terapeutul pare o entitate absconsa, in sensul ca omul de rand nu-i cunoaste specializarile si, deci, nu stie cui sa se adreseze "in caz de". "Nu exista inca o cultura psihologica. Psihologul este confundat cu psihiatrul, iar problemele de viata, subclinice sunt confundate cu nebunia", spune profesorul Daniel David. "Romanii au o mentalitate medievala cu privire la psihologie. Ea se manifesta si in categoriile mai educate. Multi preoti au o atitudine ostila fata de psihologie, iar unii oameni de cultura considera ca domeniul nu reprezinta altceva decat o teoretizare a experientelor de viata. Or, psihologia promoveaza interventii bazate pe studii riguroase. Apoi, nu este normal ca un coleg psihiatru sa faca examinari psihologice sau sa predea cursuri de psihologie fara nici o pregatire in domeniu. Este impostura!"

PROTEJAREA IMAGINII. Profesorul Daniel David cunoaste cateva cazuri de malpraxis in psihoterapie. "Nu vreau sa le discut. Ma indoiesc ca exista atat de putine. Spre exemplu, in SUA, Ministerul Sanatatii face anual o investigatie de acest gen. In medie, anual se arata oficial ca, in SUA, aproximativ 10.000 de bolnavi mor din cauza unor erori medicale. La noi nu se vorbeste despre asa ceva, ca si cum noi nu facem erori. Nu vedeti ce defensivi sunt profesionistii din sistemul de sanatate atunci cand presa scoate la iveala erori flagrante? Situatia este similara cu cea in care regimul comunist spunea ca nu avem bolnavi de SIDA. Eu zic sa intram in normalitate si sa recunoastem malpraxis-ul, nu sa-l ascundem in numele protejarii unor colegi care nici macar nu merita asta. In sarcinile noastre profesionale, protejarea imaginii profesiei trebuie sa vina dupa sarcina principala: ameliorarea suferintei bolnavilor", afirma Daniel David.

UMANISTI Eroarea profesionala in psihoterapie este foarte greu de identificat. Pentru ca este o profesie umanista, care nu urmareste un tratament obiectiv, asemenea medicinii, criteriile pentru definirea unui caz de malpraxis sunt discutabile si tin mai mult de codul deontologic al profesiei. In esenta, acesta prevede ca linie generala de exercitare a profesiei pastrarea unei relatii profesionale psihoterapeut-pacient.

REZISTENTA La nivel subiectiv, rezistenta la tratament ar putea fi interpretata ca un caz de malpraxis, fara sa existe cauze obiective pentru determinarea acestuia. Spre deosebire de medici, care aplica retete obiective, tratamentul psihologului este discutabil. El depinde de terapia aplicata, de relatia stabilita cu pacientul, de maturitatea emotionala a acestuia, de maturitatea profesionala a terapeutului.

INCOMOD "Psihologia nu a fost niciodata agreata de regimurile totalitare. Psihologii au fost persecutati si de Hitler sau Stalin. Ceausestilor nu le-au placut cercetarile referitoare la profilul psihologic al personalitatii liderului" Ion Manzat - profesor Colegiul Psihologilor CONSECINTE "O eroare profesionala poate avea consecinte dezastruoase. Ea poate mentine suferinta bolnavului, o poate amplifica sau generaliza, iar in unele cazuri poate duce la suicid. De aici rezulta nevoia unui program de formare riguros pentru toti cei care doresc sa practice psihoterapie" Daniel David - profesor conferentiar MENTALITATEA "Romanii au o mentalitate medievala cu privire la psihologie. Ea se manifesta si in categoriile mai educate. Multi preoti au o atitudine ostila fata de psihologie, iar unii oameni de cultura considera ca domeniul nu reprezinta altceva decat o teoretizare a experientelor de viata" Daniel David - profesor conferentiar IGNORANTA "Nu vedeti ce defensivi sunt profesionistii din sistemul de sanatate atunci cand presa scoate la iveala erori flagrante? Situatia este similara cu cea in care regimul comunist spunea ca nu avem bolnavi de SIDA. Eu zic sa intram in normalitate si sa recunoastem malpraxisul" Daniel David - profesor conferentiar

Hatis birocratic in cazul despagubirilor

Intr-un vid legislativ, in lipsa unei legi a malpraxis-ului si pe fondul necunoasterii drepturilor si a legislatiei de catre societatea romaneasca, in tara lui "merge si-asa" se poate orice. Inclusiv ca oameni care nu au invatat sa-si faca meseria cu responsabilitate si constiinciozitate fata de pacient sau client sa scape nevinovati.

PROTECTIE. Simona Marinescu, fost membru al Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor, spune ca orice om trebuie protejat in privinta relatiei lui cu un practicant de profesie libera

Fie ca sunt dezarmati de procedurile anevoioase pe care trebuie sa le urmeze, fie ca, in cele mai multe cazuri, nu stiu ce drepturi au, romanii nu obisnuiesc decat foarte rar sa ceara in instanta despagubiri care li se cuvin in urma prejudiciilor ce le-au fost cauzate de erori umane. Acest lucru rezulta si din statisticile instantelor civile din tara, care inregistreaza anual foarte putine litigii de acest gen. Pentru a primi despagubirile care le revin, romanii trebuie sa astepte o decizie definitiva si executorie a instantei.

AUTORII. Teoretic, oricine presteaza servicii pe care altii se bazeaza poate comite malpraxis. Deseori, acesta este licentiat de catre autoritati. Contabilii, avocatii, dentistii, doctorii, psihologii si terapeutii sunt persoanele tipice numite in legislatii internationale "intr-o actiune de malpraxis". Actiunea nu specifica neaparat "malpraxis", ci neglijenta. Pentru a obtine despagubiri banesti intr-un caz de malpraxis, persoana nemultumita trebuie sa treaca printr-un hatis birocratic de aprobari, care de cele mai multe ori o descurajeaza. Trebuie astfel depusa o actiune in instanta impotriva celui care i-a creat un prejudiciu (doctor, avocat, contabil, inginer etc.) si sa faca o adresa catre forul care, dupa caz, il reprezinta pe cel chemat in judecata si care ar putea stabili raspunderea deontologica a acestuia, eventual in limita unei sume asigurate. Cuantumul despagubirii se stabileste pe baza evaluarii daunelor si stabilirii raspunderii celui vinovat. Evaluarea daunelor si stabilirea raspunderii celui vinovat de malpraxis se face pe baza unei hotarari judecatoresti definitive, irevocabile si executorii.

LEGISLATIE. In timp ce in SUA si statele occidentale se poate vorbi de malpraxis aproape in orice domeniu, Romania percepe malpraxis-ul asociindu-l in general cu medicina. Aceasta mentalitate este gresita, avand in vedere ca erori umane se pot comite si in avocatura, psihologie, constructii, contabilitate, instalatii etc. Legea 507/2002 face referiri clare privind autorizarea profesiilor libere. In acest caz este vorba de modul in care o persoana fizica poate, in baza unor autorizatii emise de mai multe institutii, sa practice o meserie libera. In cazul unor societati comerciale intervine Codul Muncii si, in caz de eroare umana, este sanctionata firma, care la randul ei isi poate sanctiona angajatul sau angajatii vinovati de un serviciu sau un produs prost, necorespunzator din punctul de vedere al clientului.

PREJUDICIILE. Intr-un interviu acordat cotidianului Jurnalul National, Simona Marinescu, fost membru al Comisiei de munca a Camerei Deputatilor, spune ca, potrivit art. 61 din Codul Muncii, salariatului i se desface contractul de munca daca nu corespunde profesional si ca, tot in baza aceluiasi Cod, patronul poate sa pretinda si alte prejudicii in situatia in care dintr-o eroare umana a unui angajat nu a fost vandut un produs, un serviciu a fost respins sau acesta era sub standardele clientului. "Acolo unde profesiunea este liberala, insa unde individul prin tot ceea ce face intra in mod direct si in nume propriu cu beneficiarul serviciului sau produsului, practica proasta trebuie sanctionata cumva. La medici, la contractul-cadru se cere o asigurare de malpraxis pentru ca, in situatia in care pacientul suporta prejudicii, el trebuie despagubit si sistemul de sanatate a considerat ca trebuie sa intervina firmele de asigurare. Uneori, e vorba chiar de sume mari pe care clientii le pretind", sustine Simona Marinescu. In acest caz, firma de asigurare este cea care, in baza contractului, intervine si plateste.

ASIGURARILE. "O solutie ar fi ca la autorizare sa fie ceruta o asigurare pe care sa o incheie firmele de specializate. Practica proasta poate sa duca la prejudicii, clientul poate sa pretinda daune. In aceasta situatie, individul, cel care realizeaza produsul sau serviciul respectiv, cred ca ar prefera sa se asigure. Ar prefera sa se asigure sa plateasca lunar ceva, pentru ca, in situatia in care este solicitat sa dea niste despagubiri, sa nu fie obligat sa le plateasca din buzunar, ci sa le plateasca o firma de asigurare. Este de vazut aici daca societatile de asigurare sunt pregatite sa ofere acest tip de produs pentru orice profesie libera", continua Simona Marinescu. De ce nu ar fi acestea pregatite? Pentru ca, in cazul crearii unui nou produs pe piata, trebuie organizat si pus la punct un marketing specific. Adica un studiu de piata, analize propriii privind beneficiul pe care firma de asigurare l-ar avea. "S-ar putea sa fie vorba de foarte multe situatii in care profesia liberala creeaza erori si atunci sigur ca firma de asigurari va fi obligata sa plateasca foarte mult. Sunt necesare niste studii de piata", afirma Marinescu.

FIRMA. Rare sunt cazurile in care indivizi prejudiciati, cum ar fi o femeie care a cumparat paine cu plastilina in ea sau un barbat care a cumparat o pereche de pantofi de 200 de euro si a doua zi s-au dezlipit, sunt multumiti de sanctiunile, inca mici, aplicate firmelor vinovate. "Sigur ca toate aceste sanctiuni sunt aplicate firmei si firma este cea care plateste pentru lipsa de profesionalism a unui angajat sau mai multi. La profesiile libere, daca autorizarea pe care o da Primaria sau Fiscul prevede obligativitatea incheierii unei astfel de asigurari, atunci firmele de asiguare vor fi obligate sa plateasca pentru ca vor exista clienti pentru acest tip de asigurare, respectiv toti cei care practica o profesie libera", spune Simona Marinescu.

O LEGE? In concluzie, specialistii in legislatia Muncii sustin ca individul trebuie protejat cu precadere acolo unde e vorba de relatia lui cu un practicant de profesie libera, cand cel care ofera serviciile in baza unei autorizatii este o persoana fizica. In acest caz exista riscul ca malpraxis-ul sa nu poata fi sanctionat daca nu am avea o asemenea lege si daca nu ar interveni si societatile de asiguare care sa preia riscul. "Eu gasesc ca ori de cate ori un beneficiar al unui serviciu este prejudiciat din erori umane comise in nume propriu, si nu in numele unei firme, ar trebui sa existe o reglementare care sa stabileasca sanctiuni", afirma Simona Marinescu,

In cazul meseriilor libere, pentru ca oamenii respectivi isi desfasoara activitatea in baza unor autorizatii, licente, aprobari, daca ei realizeaza servicii si produse care aduc prejudicii, atunci sunt putine formule prin care omul prejudiciat se poate apara. "Dar daca un avocat comite erori si tu ajungi in situatia sa platesti din buzunar foarte multi bani si sa pierzi cauza, n-ai prea multe forme sa te despagubesti. Se poate in instanta civila, dar este complicat daca cel care a realizat serviciul respectiv prost nu are si nu este obligat sa aiba o asigurare de malpraxis si nu exista o firma care sa il despagubeasca", sustine Marinescu.

MESERIILE LIBERALE

In cadrul meseriilor libere se poate vorbi de sanctiuni date de organizatiile oficiale reprezentand fiecare breasla. Ba mai mult, se poate apela la un proces deschis in instanta pe pretentii materiale, in functie de prejudiciu, in baza Codului Civil. Dar "in ce masura un angajat al unei firme se regaseste in mod individual in valoarea unui produs? Pentru ca un produs este rezultatul unui flux tehnologic. Incepand de la faza initiala pana la ambalarea produsului sunt o gramada de persoane. E greu numai individul sa fie sanctionat pentru malpraxis, daca e vorba de o societate comerciala cu mai multi angajati. Eu cred ca malpraxis-ul poate fi evident identificat si sanctionat acolo unde este vorba despre profesii libere. O lege a malpraxis-ului ar trebui sa spuna: exerciti o profesie libera. In situatia in care savarsesti o eroare in realizarea serviciului sau produsului, care eroare duce la prejudicii majore asupra clientului, ce trebuie definite (e vorba de prejudicii de sanatate, materiale), se stabilesc niste sanctiuni, automat firmele de asigurare vor fi interesate sa preia acest risc. Pentru ca sunt zeci de mii, daca nu chiar sute de persoane care dezvolta meserii libere, medici, avocati, instalatori etc. Sunt oameni care practica meserii libere de care ai nevoie in fiecare zi", sustine Marinescu.

FIRMA "In ce masura un angajat al unei firme se regaseste in mod individual in valoarea unui produs? Pentru ca un produs este rezultatul unui flux tehnologic. Incepand de la faza initiala pana la ambalarea produsului sunt o gramada de persoane. E greu numai individul sa fie sanctionat pentru malpraxis, daca e vorba de o societate comerciala " Simona Marinescu - fost membru al Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor DAUNE "Practica proasta poate sa duca la prejudicii, clientul poate sa pretinda daune. In aceasta situatie individul cred ca ar prefera sa se asigure. Pentru ca in situatia in care este solicitat sa dea niste despagubiri sa nu fie obligat sa le plateasca din buzunar, ci sa le plateasca o firma de asigurare" Simona Marinescu - fost membru al Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor

NU RATATI!

Cititi in numerele viitoare despre malpraxis in contabilitate si consultanta